Video Amfiteatrul din Sarmizegetusa e de nerecunoscut. Lucrările de restaurare l-au transformat complet VIDEO

Deși încă nu au fost montate noile tribune metalice la Amfiteatrul din Sarmizegetusa (video), iar constructorii trebuie să se grăbească cu amenajarea lor, monumentul din capitala romană a Daciei a ajuns de nerecunoscut.

Constructorii au mai puțin de o lună pentru a finaliza restaurarea Amfiteatrului din Ulpia Traiana Sarmziegetusa, lucrări începute în 2022 și finanțate cu fonduri europene.

Restaurarea Amfiteatrului din Ulpia Traiana Sarmizegetusa, unul dintre cele mai valoroase monumente istorice din România, a început în vara anului 2022, însă investiția Consiliului Județean Hunedoara, finanțată din fonduri europene, a acumulat întârzieri.

Lucrările estimate la cinci milioane de euro, finanțate aproape în întregime prin Programul Operaţional Regional (POR) 2014 – 2020, au început cu întârziere, din cauza procedurilor de proiectare și de licitație prelungite, spun reprezentanții Consiliului Județean Hunedoara, iar termenul de finalizare a investiției anunțat la semnarea contractului a fost luna decembrie a anului 2023.

„Sperăm că lucrările la Amfiteatrul din Ulpia Traiana Sarmizegetusa vor putea fi realizate până la finalul acestui an”, spune Alin Țambă, vicepreședinte al Consiliului Județean Hunedoara.

În cazul în care lucrările la restaurarea amfiteatrului roman vor fi prelungite și în 2024, fondurile prin POR nu vor mai fi alocate proiectului, însă investiția, pentru care Consiliul Județean Hunedoara a depus la ADR Vest o solicitare de etapizare, va primi finanțare prin Prorgramul Regional Vest 2021-2027.

Ea va primi un nou termen de finalizare - 31 decembrie 2024, însă vor trebui făcute alte contracte pentru continuarea lucrărilor nefinalizate până în decembrie 2023.

Tribune metalice demontabile

Restaurarea amfiteatrului din Sarmizegetusa romană vizează amenajarea unor tribune pe structuri metalice, gazonarea arenei, consolidarea şi reamenajarea zidurilor ei, amenajarea intrărilor, realizarea de scări de acces, pardoseli şi tribune, amenajarea parţială a gradenurilor astfel încât să poată fi folosite pentru diferite evenimente în perioada estivală.

Potrivit Consiliului Județean Hunedoara, specialiștii care au întocmit proiectul tehnic au precizat că în final amfiteatrul antic își va recâștiga funcționalitatea originară, fără a se recurge la reconstrucția structurală sau arhitecturală a sa.

„S-a propus realizarea de gradene pe câteva sectoare ale laturilor sudice și nordice, din structură metalică zincată, independentă de structura istorică, sprijinită pe dale de beton prefabricat așezate pe pat de pământ și susținute de stâlpi care să asigure panta arenei romane. Așadar, gradenele noi nu vor fi reconstruite pe structura istorică existentă și vor fi amplasate doar spre interiorul amfiteatrului. Extragerea acestora se va putea realiza fără a produce daune asupra monumentului istoric, fiind astfel o intervenție reversibilă”, arăta Consiliul Județean Hunedoara.

Gradenele vor putea găzdui până la 500 de spectatori, iar arena va fi amenajată, la rândul ei, cu pământ stabilizat. Pe latura de est va fi amplasată o scenă pentru evenimente, din structură metalică, demontabilă și ea. Casetele dintre zidurile amfiteatrului se vor umple cu pământ, acoperit cu vegetație.

Capitala romană, întemeiată de împăratul Traian

Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa a fost întemeiată de împăratul Traian în jurul anului 106 şi a fost transformată în capitala noii provincii cucerite de armatele romane.

Vechile ruine ale coloniei antice ocupă o suprafaţă de peste 30 de hectare la poalele Retezatului şi ale Munţilor Poiana Ruscăi. Complexul arheologic se află în apropiere de Haţeg şi de vechile Porţi de Fier ale Transilvaniei, o trecătoare importantă care lega Banatul şi sudul ţării de Ardeal, prin Ţara Haţegului.

Ruinele capitalei romane dezvăluie un fost oraş cosmopolit şi înfloritor din Antichitate, o aşezare de lux, în care trăiau peste 20.000 de oameni, cu o mulţime de clădiri administrative şi palate impozante, cu temple închinate zeităţilor romane şi cu un amfiteatru care putea primi peste 5.000 de spectatori.

Amfiteatrul din Sarmizegetusa, unul dintre cele patru amfiteatre romane descoperite până în prezent pe teritoriul României (celelalte sunt la Micia (Vețel, Hunedoara), Porolissum (comuna Creaca, Sălaj) și Drobeta Turnu Severin) a fost descoperit la sfârșitul secolului al XIX-lea, iar de-a lungul timpului a trecut prin mai multe etape de restaurare, care au făcut ca monumentul să rămână cel mai bine conservat amfiteatru antic din România.

Amfiteatrul antic a fost cercetat sistematic pentru prima dată de Societatea de istorie şi arheologie a judeţului Hunedoara, care coordona lucrările din 1882 - 1883 de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, iar în anii ’30 a fost decopertat complet.

Restaurat în anii '60, dar metodele vremii nu l-au salvat

În anii ’60 și ‘70, la restaurarea amfiteatrului s-au folosit mortaruri de ciment, utilizate frecvent în acei ani la monumente istorice, care însă cu timpul nu s-au dovedit eficiente.

„Componenta de conservare şi restaurare a ruinei presupune oprirea procesului de deteriorare, o parte fiind cauzată chiar de intervenţiile de restaurare realizate în anii ‘60, când s-a folosit mult mortarul de ciment. Astăzi ştim că mortarul de ciment e nociv în raport cu zidăriile antice şi provoacă deteriorări chimice şi fizic", informa arhitectul Ştefan Bâlici, fostul director al Institutului Național al Patrimoniului (INP), aflat în echipa de specialişti care se ocupă de proiect.

Restaurarea amfiteatrului din Sarmizegetusa romană este realizată sub supravegherea arheologică asigurată cu specialiști din Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva și Muzeul Național de Istorie a României.