Ce este şi cum ne afectează sănătatea aditivul alimentar E 252. Medic: „Încălzit la 400 de grade devine otravă curată”
0Nitratul de potasiu (E252) este folosit de regulă la saramurarea accelerată a cărnurilor, dar şi la fabricarea pastei de dinţi, a brânzeturilor, a cosmeticelor şi a prafului de puşcă.
Sună banal: E252. Este un cod oarecare întâlnit pe etichetele a mii de tipuri de produse (mai ales alimentare), iar majoritatea oamenilor nu îşi pun problema ce ar putea însemna şi cum le poate afecta sănătatea.
Şi totuşi, E252 – în traducere chimică nitratul (azotatul) de potasiu (KNO3) – poate deveni în anumite condiţii o adevărată otravă pentru organismul uman.
Ce este nitratul de potasiu
Potrivit descrierii convenţionale, nitratul de potasiu este o substanţă chimică solidă, cristalină, de culoare alb-gri, solubilă în apă.
Această substanţă este utilizată de regulă în îngrăşăminte chimice (denumirea curentă a acestora este de azotat de potasiu), în combustibilul pentru rachete, în praful de puşcă, în artificii, în medicamente, în cosmetice şi ca aditiv alimentar (E252).
Este o substanţă ignifugă, însă accelerează arderea combustibililor. Nitratul de potasiu poate fi obţinut chimic prin mai multe metode: combinarea nitratului de amoniu cu hidroxid de potasiu; reacţie între nitrat de sodiu şi clorura de potasiu; neutralizarea acidului nitric cu hidroxid de potasiu.
În ce alimente găsim nitratul de potasiu
În industria alimentară produsul este cunoscut ca E 252 – nitrat de potasiu. Rolul principal al acestui aditiv este de conservant (prin saramurare) pentru produsele din carne, împiedicând dezvoltarea Clostridium botulinum. Ca urmare, este prezent în foarte multe cazuri în preparatele din carne precum: slănină, kaizer, şunculiţă, muşchiuleţ, mezeluri, cârnaţi samd.
Mai poate fi găsit şi în anumite tipuri de brânză. În bucătăria africană este utilizat ca agent de îngroşare în supe şi ciorbe tradiţionale. Este utilizat şi pentru reducerea timpului de fierbere în cazul leguminoaselor sau a cărnii tari.
Efectele nitratului de potasiu
Produsul se regăseşte pe lista aditilor alimentari omologaţi în Uniunea Europeană şi are puţin limitări. Spre exemplu, adaosul de E252 nu poate depăşi 150 de miligrame pe kilogram în brânzeturi şi în produsele din carne obişnuite, în schimb concentraţia este permisă până la 300 de miligrame pe kilogram la preparatele tradiţionale obţinute prin saramurare (există o întreagă listă de denumiri anexată la Regulamentul nr. 1129/2011 al Comisiei Europene).
Asta nu înseamnă însă că nu poate fi dăunător organismului uman. „Deşi acest aditiv şi alte săruri similare sunt precursori ai nitrozaminelor - substanţe posibil cancerigene - atât nitriţii cât şi nitraţii de sodiu şi potasiu se utilizează în produsele din carne încă din 1925 şi se pare că nu există o intenţie de eliminare a lor din alimente”, spune medicul Alexandru Botă, cel care ne-a ajutat la documentarea acestui articol.
Potrivit medicului, E 252 poate provoca, în anumite condiţii, hiperactivitate, inflamarea rinichilor, anemie, dureri abdominale, vărsături, puls neregulat şi a fost legat de creşterea riscului de apariţie a cancerului.
Partea cea mai periculoasă este aceea că nitratul de potasiu poate deveni lesne nitrit de potasiu, un produs mult mai periculos, o adevărată otravă, căci diminuază sever capacitatea hemoglobinei de a transpporta oxigenul în organism.
„Există în literatura de specialitate informaţia că nitratul poate fi transformat de salivă şi în stomac în nitrit de potasiu, însă şansele să se întâmple asta în mod natural sunt mici. În schimb, tratamentul termic la peste 400 de grade Celsius – să zicem prin frigere pe grătar a unei bucăţi de şuncă ce a fost saramurată cu E252 – provoacă sută la sută nitrificarea. Devine otravă curată, mai ales pentru copiii sub 6 ani”, mai spune dr Botă.