Păstrăvăria Lepşa vrea să-şi dubleze capacitatea de producţie. Ce proiect are Direcţia Silvică pentru renaşterea acestui loc
0Păstravăria a fost proiectată pentru o producţie de zece tone pe an, care se realizeaza în 19 bazine cu o suprafaţă de peste 3.200 luciu de apă.
Aflată la 75 de kilometri de Focşani, cu deschidere la DN2D, aproape de graniţa cu judeţul Covasna, păstrăvăria are o istorie de 65 de ani şi produce anual în jur de zece tone de păstrăv-curcubeu, un peşte cu calităţi valoroase, extrem de rezistent la boli şi care se adaptează uşor la factorii de mediu.
Acum, R.N.P. – Romsilva, prin Direcţia Silvică Vrancea, vrea să o reabiliteze, modernizeze şi dezvolte, printr-un proiect care a fost depus la Compania Naţională de Investiţii, instituţie care funcţionează sub autoritatea Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei,.
"Având în vedere situaţia actuală a Păstrăvăriei Lepşa, realizată iniţial ca păstrăvărie pentru repopulare şi producţie, în anul 1976, precum şi necesitatea alinierii la normele europene privind exploatarea sistemelor de acvacultură, creşterea producţiei şi valorificarea superioare a efectivului piscicol, este necesară modernizarea Păstrăvăriei Lepşa, prin:
- crearea unei surse suplimentare de apă pentru dezvoltarea puietului printr-o reţea de puţuri forate, atât pentru casele de incubaţie, cât şi pentru bazinele de precreştere;
- reabilitarea deversoarelor şi a prizelor de captare a apei din râul Putna şi pârâul Lepşa;
- realizarea a două filtre pentru curăţirea şi limpezirea apei provenite din cele două surse;
- refacerea şi betonarea bazinelor de creştere şi a canalului colector;
- realizarea unui spaţiu de procesare şi valorificare a păstrăvului, dotat cu filtru sanitar;
- refacerea efectivă a caselor de incubaţie;
- achiziţionarea de echipamente necesare pentru dotarea caselor de incubaţie şi a punctului de valorificare a producţiei piscicole şi dotarea cu o celulă de afumare şi uscare a peştelui;
- dotarea cu un autoturism echipat cu instalaţie frigorifică şi a unui hidrobion;
- construirea unor noi bazine de creştere;
- realizarea unei noi surse de alimentare directă cu apă din râul Putna, printr-un sistem de pompe electrice pe bază de panouri solare;
- refacerea reţelei interioare de alimentare şi distribuţie a apei în bazine;
- organizarea şi modernizarea spaţiului administrativ – incintă, împrejmuiri;
- realizarea unui bazin pentru pescuit de agrement, cu amenajare corespunzătoare destinaţiei;
- realizarea unor spaţii/zone recreative şi/sau sportive", se arată în cererea depusă la CNI.
Prin reabilitarea, modernizarea şi dotarea Păstrăvăriei Lepşa, se vizează creşterea producţiei medie anuală de la 10 tone la 20 tone; dezvoltarea păstrăvului de consum la greutatea de 300-350 gr., la vârsta de 1,5 ani; procesarea peştelui ca: peşte afumat, fileuri nedezosate, întreg/eviscerate şi refrigerat/congelat; reluarea producţiei de puiet de păstrăv indigen pentru repopularea apelor de munte; contribuţie la dezvoltarea zonei turistice Lepşa, atât prin produsele specifice, cât şi ca punct de vizitare.
Vă mai recomandăm:
Păstrăvăria Lepşa produce opt tone de peşte anual pentru turişti