Expertul din dosarul de corupţie al lui Marian Oprişan lungeşte procesul. Baronul de Vrancea, încă o amânare în dosarul de corupţie care-l vizează
0Un nou termen de judecată în acest dosar care a împlinit în vară opt ani a fost stabilit pentru data de 4 decembrie.
Expertiza financiar-contabilă pe care trebuia să o prezinte astăzi magistratului de la Judecătoria Cluj Napoca, care-l judecă pe Marian Oprişan în dosarul de corupţie, nu este finalizată.
Ileana Roxana Pintea, expertul contabil aflat pe lista experţilor agreaţi de către Ministerul Justiţiei, a primit astăzi un ultimatum din partea judecătorului Lucian Buta ca până pe data de 4 decembrie, la următorul termen al procesului, să prezinte concluziile, în caz contrar urmând a fi amendată.
În consecinţă, procesul, la care a fost prezent şi Marian Oprişan, a fost amânat pentru începutul lunii decembrie.
Judecătorul Lucian Buta a mai dispus, potrivit Ora de Cluj, ca Oprişan să-şi scoată din dosar ultimele capitole de documente, depuse recent prin registratură, pe care le-a consdierat inutile, în ciuda protestului apărătorului său.
Expertiza financiar-contabilă va avea în vedere nu mai puţin de nouă obiective, şi anume.
„1. Să se stabilească dacă sumele de bani provenite din contractul de împrumut subsidiar din 2004 au fost rulate în mod legal.
2. Să se identifice documentele justificative în baza cărora Consiliu Judeţean Vrancea a plătit contravaloarea lucrărilor executate, pentru fiecare drum comunal menţionat în anexa la contractul de împrumut subsidiar menţionat, cu indicarea eventualelor nereguli găsite.
3. Să se stabilească dacă sumele plătite societăţilor ce au executate lucrările au fost evidenţiate în contabilitatea CJ Vrancea, conform dispoziţiilor legale.
4. Să se stabilească dacă, în raport cu documentele financiar-contabile, dacă s-au produs prejudicii bugetului CJ Vrancea sau bugetului de stat.
5. În ipoteza existenţei unui prejudiciu, să sa stabilească persoanele responsabile şi cuantumul prejudiciului produs
6. Să se stabilească dacă sumele e bani plătite membrilor comisiei de licitaţie au fost stabilite şi plătite conform normativelor şi dacă au fost evidenţiate în evidenţele contabile ale CJ Vrancea.
7. Să se stabilească dacă achiziţionarea Complexului ”Căprioara” s-au făcut în baza unor documente justificative legale.
8. Să se stabilească dacă plăţile efectuate pentru întreţinerea şi funcţionarea hotelului Rucăr şi a Complexului ”Hanul dintre vii” s-au efectuat pe baza unor documente justificative şi dacă acestea au fost evidenţiate corect în contabilitatea CJ Vrancea.
9. Să se stabilească dacă în perioada 2003-2004 hotelul Rucăr şi Complexul ”Hanul dintre vii” puteau obţine venituri legale din activitatea de turism”.
În procesul în care Oprişan este învinuit judecătoriii vor să afle cum s-au cheltuit 1,9 milioane de dolari pentru balastarea a 41 de drumuri comunale, dar şi cum s-a achiziţionat Complexului Turistic Căprioara.
Conform procurorilor DNA, care au trimis acest dosar la instanţă în 2006, 41 de drumuri comunale au fost pietruite după ce Consiliul Judeţean Vrancea a primit, în 2004, de la Ministerului Transporturilor suma de 1,9 milioane de dolari dintr-un împrumut extern.
Materialul de urmărire penală indică faptul că mai multe drumuri comunale au fost pietruite fără ca acest lucru să fie necesar, unele dintre lucrări au fost executate în mod fictiv sau incomplet, deşi banii au fost plătiţi de către CJ Vrancea aproape în avans.
DNA a reţinut la momentul trimiterii în judecată un prejudiciu de 1,5 milioane euro în dauna Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului (MTCT), alţi circa 600.000 euro în dauna Consiliului Judeţean şi aproape 75.000 euro, sumă cu care ar fi prejudiciat bugetul Guvernului.
Mai puteţi citi:
Magistratul care-l judecă pe Marian Oprişan, cercetat disciplinar de Inspecţia Judiciară
Magistratul clujean judecă din anul 2010 dosarul de corupţie al preşedintelui Consiliului Judeţean Vrancea, Marian Oprişan, trimis în judecată însă din anul 2006, dosarul plimbându-se în această perioadă între instanţe.
Învinuirile în „Dosarul Căprioara”: abuz în serviciu, utilizarea în alte scopuri a banilor de la stat, fals şi uz de fals, cu un prejudiciu adus la buget de 1,9 milioane de dolari.