Poveştile românilor de pretutindeni, adunate în carte şi semnate Carmen Banţa

Lector la „Litere“, în cadrul universităţii din Craiova, este deja la a treia bursă post-doctorală şi a trecut în palmares promovarea la Bruxelles. La fiecare pas caută istoria unui simbol, a unui loc, a unei personalităţi, şi o aşează în coperţile cărţilor, pentru a întări şi perpetua identităţi.

Receptivă la tot ce este nou în universul profesional în care se străduieşte să se dezvolte cât mai frumos, Carmen Banţa se implică fără ezitare în importante proiecte culturale şi de educaţie. A intrat în învăţământ acum nouă ani şi este deja la a treia bursă post-doctorală, primele două obţinute în anii 2005, respectiv 2007, la Bruxelles, în Belgia, iar cea de-a treia fiind în curs de derulare, în cadrul proiectului „Valorificarea identităţilor culturale în procesele globale“, al Academiei Române, finanţat de Uniunea Europeană.

Ca lector la „Litere“, în Universitatea din Craiova, susţine cursurile „Cultura populară“, „Civilizaţie populară românească“ şi „Folcor literar comparat“.  Dincolo de munca de la catedră sunt cărţi, zeci de lucrări de specialitate, ipostaza de colaborator al Festivalului Naţional „Maria Tănase“, cea de realizator de filme etnologice-documentare, „Legendele Craiovei: Valea Roşie, Târgul de săptămână“, lucrate împreună cu studioul TeleUniversitaria, precum şi statul de evaluator naţional din partea Ministerului Educaţiei, pentru dosarele depuse în vederea obţinerii burselor în cadrul Centrului Naţional pentru Burse de Studii în Străinătate.

Notorietatea şi-a câştigat-o odată cu volumul „Sensurile unei identităţi“, pe care l-a lansat la Parlamentul European. Cartea se bazează pe cercetarea făcută în comunitatea românilor din Bruxelles, „teren virgin, arid, dar plin de informaţii preţioase şi inedite, unde fiecare are propria lui poveste, propria viaţă  şi aparţine indentităţii colective-româneşti“, de-a lungul celor şase luni  cât a durat bursa pe care a obţinut-o prin Agenţia universitară de Francofonie.

„Experienţa personală a străinătăţii, într-o ţară cosmopolită, cumulată cu istoria fiecărui emigrant intervievat, m-a maturizat  şi m-a determinat să scriu cartea «Sensurile unei identităţi». Am cunoscut zeci de persoane din toate categoriile sociale, ce purtau cu ei experienţa lor de emigrant. Interviurile erau fascinate, combinate cu chestionare care se schimbau destul de des“, a povestit Carmen Banţa.

A crezut cu tărie că poveştile comunităţii trebuie ştiute la orice nivel, iar faptul că sute de exemplare din carte au ajuns în biblioteci, în biserici şi în casele românilor din Belgia îl vede de bun augur în acest sens.

Cultivă o legătură puternică profesor – student şi este fericită să descopere că an de an vin la facultate tineri care curioşi să pătrundă tainele domeniului în care se specializează. „ Doresc să citească bibliografia cursurilor, sunt interesaţi să afle mai mult decât oferă internetul. În fiecare an vin studenţi  focusaţi spre lectură.Un lucru de admirat şi de încurajat!“, a mai spus ea.

Acum lucrează la un studiu despre folcloristul Ovidiu Bîrlea, care să cuprindă corespondenţa marelui vizionar cu monseniorul Octavian Bîrlea, fratele acestuia ce a locuit în Italia, Germania şi în SUA. „Scrisorile sunt inedited.  Se găsesc la Blaj şi Vatican“, precizează Carmen Banţa. În acelaşi timp, prelucrează interviurile  „surpriză“, cu europarlamentarii români, realizate în decembrie anul trecut, pe care şi le doreşte aduse într-o carte.

Născută
29 august 1974, Târgu-Cărbuneşti
Studii
Facultatea de Litere, Specializarea română – italiană, Universitatea din Craiova
Doctorat în filologie, Universitatea din Craiova
Burse post-doctorat, Bruxelles
Familie
Căsătorită
Ce-i place? 
Meseria pe care o face. Este convinsă că atunci când munca devine pasiune totul este mult mai uşor. Se bucură că a avut şansa să cunoască oameni speciali, de o înaltă ţinută intelectuală şi morală, precum academicianul Sabina Ispas, profesorii universitari Nicolae Panea şi Gheorge Bolocan, cărora le datorează formarea sa profesională.
Ce nu-i place?
Îi displac profund ipocrizia şi falsitatea şi în egală măsură o dezamăgesc nonvaloarea şi lipsa de respect. Nu poate înţelege oamenii ale căror unice preocupări sunt acelea de a aduce critici celorlalţi şi de a se plânge mereu de ceva, în loc să se implice în activităţi care să-i ajute să evolueze.

Cât de receptivi i-aţi perceput pe europeni la scrierile autorilor români, cand aţi avut lansarea la Bruxelles?
Evenimentul a fost fastuos, plin de emoţie şi satisfacţie. Ecourile nu s-au lăsat aşteptate, studiul a fost cerut pe piaţă, iar cartea, bilingvă română-franceză, se găseşte în bibliotecile belgiene, ceea ce este foarte important că a pătruns în medii elitiste. Sunt mândră că peste 300 de exemplare se regăsesc în instituţii culturale.

Ce vă motivează să rămâneţi în învăţământ?
Studenţii şi emoţia fiecărui curs în preajma lor. Îi respect, încerc să le transmit cât mai multe informaţii necesare conturării profilului de viitori filologi. Învăţământul universitar este o combinaţie între didactic şi cercetare. Este un întreg pentru un profil intelectual complet si complex.