Ziua Dobrogei: un fragment din Proclamaţia pentru dobrogeni a Domnitorului Carol I va fi gravată pe o placă de granit
0Proiect inedit la Constanţa pentru a sărbători Ziua Dobrogei: va fi gravat pe o placă de granit un fragment din Proclamaţia pentru dobrogeni a Domnitorului Carol I.
Din dorinţa de a promova patrimoniul material al oraşului, Asociaţia Dobrogea de Patrimoniu a realizat un proiect inedit, cu sprijinul Primăriei Municipiului Constanţa şi al sponsorilor. Acesta constă în gravarea pe o placă de granit a unui fragment din Proclamaţia pentru dobrogeni a Domnitorului Carol I şi montarea ei în faţa Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa.
De asemenea, în Piaţa Ovidiu va putea fi văzută pe 14 noiembrie, o altă placă de granit, care va prezenta, într-o realizare grafică excelentă, clădirea-simbol a oraşului, Cazinoul, cel mai cunoscut şi mai vizitat obiectiv de patrimoniu din Constanţa.
Pentru 23 noiembrie, o altă dată importantă în istoria Dobrogei, ziua în care Armata Română a ajuns în Constanţa şi administraţia românească s-a instalat în urmă cu 143 de ani în noua provincie, Asociaţia Dobrogea de Patrimoniu a mai pregătit o surpriză pentru cei care vor ajunge în Piaţa Ovidiu.
Constănţenii vor putea vedea, gravată în granit, faţada primului Palat Comunal, cea dintâi Primărie a Comunei Urbane Constanţa, în prezent sediul Muzeului de Artă Populară. Edificiul, monument istoric acum, a fost construit în Piaţa 23 Noiembrie, denumită astfel la acea vreme, în amintirea acestei zile însemnate pentru noi.
Ziua Dobrogei este marcată anul acesta la Constanţa printr-o serie de evenimente care aduc laolaltă autorităţile locale şi minorităţile naţionale care convieţuiesc în oraşul nostru.
La 11 noiembrie, a avut loc, la Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, vernisajul “Expoziţiei personalităţilor greceşti care au jucat un rol în istoria românilor, din Antichitate până în zilele noastre”, expoziţie organizată de Ambasada Republicii Elene în România şi Uniunea Elenă din România, în colaborare cu Primăria municipiului Constanţa şi cu sprijinul altor parteneri locali, respectiv Comunitatea Elenă Elpis Constanţa şi Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa.
Cu această ocazie, preşedintele Uniunii Elene din România a anunţat lansarea altui proiect ambiţios al Uniunii – Muzeul Virtual al Elenismului; întrucât, potrivit acestuia, “elenismul a pătruns în România prin porţile Mării Negre”, primele filmări ale proiectului vor avea loc la Constanţa. Domnul Dragoş Gabriel Zisopol a adresat autorităţilor locale din judeţ şi municipiu, în calitate de membru al Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, felicitări pentru modelul intercultural, interetnic şi interconfesional din Constanţa şi Dobrogea – prin acest model, „Dobrogea reprezintă o adevărată Uniune Europeană a României”.
Publicul poate viziona expoziţia până la finele lunii în curs. Exponatele se află în faţa clădirii Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa şi în Sala Pictată a Muzeului, etajul I.
Imagini inedite din Dobrogea vor fi prezentate între 12 şi 14 noiembrie în cele două săli ale Centrului Multifuncţional Educativ pentru Tineret „Jean Constantin“ din Constanţa. Expoziţia de artă fotografică ce cuprinde 100 de imagini atent alese ale celebrului fotograf constănţean Mircea Bezergheanu şi lansarea peliculei „Dobrogea tată, Dobrogea!“, ne duc împreună într-o excursie imaginară pentru a redescoperi meleagurile dintre Dunăre şi mare.
Evenimentele sunt finanţate de Primăria Constanţa iar accesul este permis cu respectarea normelor impuse de pandemia de COVID-19.
Timp de patru secole, Dobrogea a fost sub stăpânire otomană şi s-a numit Kustenge. Unii spun că data la care Dobrogea a intrat sub dominaţia Înaltei Porţi ar fi anul 1416, alţii merg cu patru ani mai târziu. Alţi istorici spun că Dobrogea a intrat treptat sub stăpânirea otomană. Dobrogea a devenit parte a României după Războiul de Independenţă din anul 1878.
România a preluat administraţia Dobrogei de Nord de la Rusia în data de 14 noiembrie 1878, când trupele române au trecut Dunărea spre a lua în posesie noua provincie.
Într-o proclamaţie emisă pe data de 14 noiembrie 1878, cu ocazia alipirii Dobrogei, domnitorul Carol I garanta tuturor locuitorilor provinciei: „Voi de acum atârnaţi de un Stat, unde nu voinţa arbitrară, ci numai legea desbătută şi încuviinţată de naţiune hotăreşte şi ocârmuieşte. Cele mai sfinte şi mai scumpe bunuri ale omenirei: viaţa, onoarea şi proprietatea, sunt puse sub scutul unei constituţiuni pe care ne-o râvnesc multe naţiuni străine. Religiunea voastră, familia voastră, pragul casei voastre, vor fi apărate de legile noastre, şi nimeni nu le va putea lovi, fără a-şi primi legiuita pedeapsă“.
Dobrogea este prima regiune a României care are o sărbătoare oficială, instituită prin lege, la iniţiativa unui senator constănţean, liberalul Christian Gigi Chiru. În ziua de 14 noiembrie, românii vor celebra data istorică din 1878, când Dobrogea a revenit la patria-mamă, după Războiul de Independenţă. În acea zi, trupele române au trecut Dunărea pe la Brăila înaintând spre Tulcea, ce era sangeacul (capitala) paşalâcului Dobrogea. La 23 noiembrie 1878, trupele au ajuns la Constanţa, luând în stăpânire total regiunea denumită California României.
Proclamaţia Domnitorului României către dobrogeni
„Locuitori de orice naţionalitate şi religie,
Dobrogea - vechea posesiune a lui Mircea cel Bătrân - de astăzi face parte din România. Voi de acum atârnaţi de un Stat, unde nu voinţa arbitrară, ci numai legea dezbătută şi încuviinţată de naţiune hotărăşte şi ocârmuieşte. Cele mai sfinte şi mai scumpe bunuri ale omenirii: viaţa, onoarea şi proprietatea sunt puse sub scutul unei Constituţii pe care ne-o râvnesc multe ţări străine. Religiunea voastră, familia voastră, pragul casei voastre vor fi apărate de legile noastre şi nimeni nu le va putea lovi, fără a-şi primi legitima pedeapsă.
Armata română, care intră în Dobrogea, nu are altă chemare decât a menţine ordinea şi, model de disciplină, de a ocroti paşnica voastră vieţuire.
Salutaţi dar cu iubire drapelul român, care va fi pentru voi drapelul libertăţii, drapelul dreptăţii şi al păcii. În curând provincia voastră, pe cale constituţională, va primi o organizaţiune definitivă care va ţine seama de trebuinţele şi moravurile voastre, care va aşeza pe temelii statornice poziţia voastră cetăţenească.
Iubiţi ţara la a cărei soartă este lipită de acum şi soarta voastră“.
Pe aceeaşi temă: