Teoria revoluţionară a unor istorici şi arheologi români. Vikingii au ajuns în Dobrogea acum 1.200 de ani, în drum spre Constantinopol

O ipoteză interesantă, dar şi spectaculoasă, susţinută de arhitectul Radu Cornescu, este vizitarea Dobrogei, în anii 800, de către vikingi, în drumul lor către Constantinopol.

Vikingii au vizitat Dobrogea în drumul lor către Constantinopol, susţine arhitectul Radu Cornescu. „La prima vedere, pare o ipoteză absurdă. Ei puteau ajunge la Constantinopol dinspre Mediterana. Însă mai multe dovezi istorice ne arată că vikingii suedezi, coborând pe fluviile Rusiei, au ajuns la Marea Neagră şi la Constantinopol. Aici îşi schimbau mărfurile lor, în special sclavi, arme, blănuri, ceară şi miere, cu mărfuri provenind din ţinuturi îndepărtate, mătăsuri din China, argint din Arabia, obiecte de sticlă din Persia, articole exotice din India“, spune susţinătorul acestei idei. 

Morminte de negustori vikingi descoperite în aşezările baltice arată că expansiunea vikingă a debutat în jurul anului 650. Vikingii stabiliţi în est erau numiţi „rus“ sau „vareg“. Peste un secol, vikingii se stabiliseră la Staraya Ladoga (Rusia) şi erau angajaţi în comerţul cu blănuri. 

Ipoteza că vikingii au coborât pe malurile Tomisului şi în împrejurimi este susţinută şi de unele urme. Astfel, pe o piatră funerară din Suedia, stă scris: „Această piatră este pusă pentru Rodfos pe care l-au ucis vlahii într-o călătorie. Dumnezeu să-i ajute sufletul. Dumnezeu să-i părăsească pe cei care l-au trădat pe el“.

Motivele crucii desenate pe stela funerară sunt asemănătoare cu cele descoperite la Murfatlar, în bisericile sculptate în cretă. 

O serie de cercetători au afirmat că anumite desene şi simboluri de la Murfatlar probează prezenţa vikingilor în zona litorală a Dobrogei. Astfel, Vladimir Agrigoroaiei, cercetător C.N.R.S. (Centre national de la recherche scientifique – Paris), a publicat într-un articol un desen al unui drakar viking scrijelit în grotele de aici, însoţit de mai multe imagini cu diferite semne rurikide (de la Rurik) şi cruci de pe pereţii din cretă. 
 

La rândul său, arheologul şi istoricul Ion Barnea a atribuit multe din aceste desene unor vikingi ce călătoreau de la sau către Constantinopol, conform ideii ca aici ar fi trecut faimosul drum de la “varegi la greci”. El a adus ca argument, printre altele, cunoscutul desen reprezentând o corabie ca fiind un drakar scandinav. 

Rutele vikingilor Arhivă arh. Radu Cornescu

Vă mai recomandăm:

Dobrogea, pământul făgăduinţei pentru mii de germani. Povestea etnicilor care îşi construiau case mici, dar biserici şi şcoli mari

Ziua în care Dobrogea a intrat în harta României. Domnitorii ţării au numit-o Mărgăritarul Coroanei

„Constituţia Dobrogei“: cum a vrut administraţia românească de după 1878 să combată „elementul slav“ infiltrat pentru pământ

Fascinanta istorie a turcilor şi tătarilor din România: de la stăpânii Dobrogei otomane la supuşii unei ţări ortodoxe

Peştera Movile, capsula timpului pentru 5,5 milioane de ani. Mediul din grotă, asemuit celui de pe Marte - viaţă fără oxigen

Straniul ordin dat de Vasile Pârvan în ajunul morţii sale. Părintele arheologiei româneşti este cel care a descoperit cel mai vechi oraş din ţara noastră – Histria

Triunghiul sacru din colţul Dobrogei. Bisericuţele din nuiele de la Izvoarele, Satu Nou şi Strunga