Fotografie rară din Costineşti, satul locuit de coloniştii germani. Cum arăta staţiunea fără epava Evangelia

O fotografie rară, realizată în anul 1937 de reporterul-fotograf german Wilhelm Alexander Pragher, fiul unui inginer chimist care a imigrat în Bucureşti şi al unei nemţoaice, ne dezvăluie un Costineşti sălbatic, unde plaja era doar în stăpânirea localnicilor, mai precis a coloniştilor germani.

În anul 1937, satul Costineşti era populat de germani, care au ajuns aici în preajma anului 1890, din Basarabia şi Rusia. Dar etnici germani nu s-au aşezat doar în Costineşti. Ei au întemeiat mai multe aşezări, printre care se numără Malcoci, Atmagea, Ciucurova, Cataloi, Tariverde, Cogealac, Colilia.

Germanii au venit în Dobrogea, deoarece aşa cum spunea scriitorul rus Korolenco, „românul nu persecută nici limba, nici religia, asta e adevărat, instituţiunile sale sunt pătrunse de toleranţă naţională şi religioasă; în şcoala sa, copilul nu este educat într-o religie străină, el nu împiedică pe nimeni de a şi-l educa în religiunea sa“.

Odată aşezaţi aici, se schimbă şi numele localităţii: de la turcescul Mangeapunar (Fântâna Bivolilor) la Dobrudschadeutsche. 

Coloniştii germani au încercat să-şi asigure un viitor aici, primind în arendă de la latifundiarii români pământ. După cum le era obiceiul, au sfinţit locul şi aici şi şi-au ridicat case tradiţionale, iar mai apoi şi o biserică. Nerespectarea clauzelor contractelor de către români i-a determinat pe nemţi să părăsească acest ţinut.

Până în 1940, majoritatea celor 16.000 germani dobrogeni au plecat în Germania, „Heim ins Reich“ (Acasă în Rai). 

Fotografia realizată de Wilhelm Alexander Pragher nu surprinde epava navei Evangelia, care, de aproape jumătate de secol, a devenit simbolul Costineştiului. Evangelia a eşuat în condiţii încă misterioase la 15 octombrie 1968, la 1,5 mile marine în larg de plaja staţiunii Costineşti.