Pub clujean, victimă a unui furt „woke”. „Statueta aia rasistă trebuia să dispară demult!”

Câțiva străini au furat, dintr-un local clujean, o statueta care reprezenta un majordom de culoare și vor fi dați pe mâna poliției. Mai mulți clienți ai pub-ului au susținut că statuia era „rasistă” și de fapt, hoții le-au făcut un bine.

Reprezentanții „Che Guevara social pub” au anunțat, zilele trecute, că s-a furat statueta de la intrarea în local.

„Salut! Din nou, nişte străinezi (ca să nu jignim vreo naţie anume) s-au distrat furând ceva de la noi. Lor li se pare că aici, în România, orice e posibil. Sperăm ca şi de această dată să ne ajutaţi să-i găsim înaintea autorităţilor” - se arată într-o postare pe Facebook .

Clienții localului au dezbătut, intens, pe rețeaua socială, despre faptul că statueta era rasistă.

„Cred, pentru prima oară în istoria Che Guevara, că au “sustras” statueta fiindcă era literalmente un servitor negru îmbrăcat în haine din era colonialistă britanică, într-un fel v-au ajutat! P.S. Se văd mai bine camerele! Un upgrade, ceva?”, a susținut Leon.

„Doamne ajută, sper să și plece cu ea acasă că era și cazul să scăpați de statuia aia penibilă de caricatură rasială”, a intervenit Sonia. „În primul rând statuia în sine reprezintă un servitor negru (fiinda localul are tematică socialistă cubaneză o să presupun că e un servitor din zona Caraibelor). În al doilea rând portretizarea în sine e ceva care are istorie pur rasistă, aici mă refer la faptul că pielea e neagră complet și buzele foarte roșii (portretizarea asta e ceva ce era folosit în piese de teatru, filme, etc că să râdă de felul în care arată oamenii negri - nu o să vezi niciodată o persoana africană arătând așa; poți caută minstrel shows pe google dacă vrei mai multe detalii)”, a completat Dana.

„V- ați scapăt de cea mai nasoală statuie posibilă”, a comentat Arina.

Andreea a postat: „Statueta aia rasistă trebuia să dispară demult”.

„O să ajungă localul să câștige Numa că se fură din el, o să intre în cartea recordurilor că fiind cel mai furat din istorie”, a adăugat Sașa.

„Credeți că acest lucru este acceptabil?”

Nu este prima dată când turiștii străini au criticat localul din cauza statuii. „Credeți că acest lucru este acceptabil?”, a postat un turist străin, în aprilie anul trecut, pe Facebook, în legătură cu statueta. Și atunci, s-a iscat o adevărată dezbatere despre cât de rasist este obiectul de decor folosit la intrarea în Che Guevara social club.  Aaron Roberts, cetățean britanic, care locuiește la Cluj-Napoca de ani buni, a susținut atunci, conform Știri de Cluj,

„Cum te simți în legătură cu asta? Prima impresie sugerează că este de prost gust ca Che Guevara Social Pub să folosească ceea ce pare a fi o reprezentare a unui ”angajat casnic”, al unei persoane albe bogate și privilegiate din vremuri trecute. Apoi am început să mă gândesc cum ar fi fost, dacă ar fi o figură albă... Cum mi-ar schimba asta părerea? Apoi am început să cred că, dacă statueta ar fi albă, oamenii ar putea simți că reprezintă un serviciu de înaltă calitate. Cu toate acestea cred că este de prost gust și transmite clar un mesaj greșit... România mai are multe de învățat despre anumite mesaje acceptabile din punct de vedere social... indiferent dacă sunt scrise sau nescrise... dar, totuși, e interesant de ce mesajul poate fi interpretat atât de diferit”.

Fenomenul „woke” în România?

În spațiul public din Statele Unite se discută, de câțiva ani, tot mai mult despre fenomenul „woke” și se pare că și în România există influențe ale acestuia.

Dicționarul Merriam Webster definește „woke” astfel: „să fim conștienți și atenți activ la fapte și probleme societale importante, în special cu privire la nedreptatea rasială și socială.”

„Avem obligația morală să „rămâm treji”, să luăm atitudine și să fim activi contestând nedreptățile și rasismul în comunitățile noastre și combaterea urii și a discriminării oriunde aceasta se află”, a detaliat Barbara Lee, membră a Congresului American.

„Mișcarea „woke” este acea grupare ideologică care stabilește ce anume este ofensator, ce cuvinte sunt admise în spațiul public, ce gânduri, ce idei, ce păreri sau ce fapte, uneori chiar banale, sunt cotate ca fiind admisibile sau inadmisibile, exprimabile sau inexprimabile, tolerabile sau intolerabile în spațiul public”, a susținut, într-o dezbatere, Petre M. Iancu, jurnalist și editorialist la Deutsche Welle.