Preşedintele Asociaţiei „Cluj Capitală Culturală Europeană 2021“ cere demisia ministrului Culturii

Declaraţia ministrului Culturii, Daniel Barbu, care a declarat, sâmbătă, într-o conferinţă de presă, la Timişoara, că sprijină candidatura municipiului la titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021, a atras critici dure din partea preşedinteul Asociaţiei „Cluj Capitală Culturală Europeană 2021“. Florin Moroşanu spune că va convoca Comitetul Director al Asociaţiei pentru a adopta o poziţie oficială.

"Obiectivul pentru mine, personal, ca şi pentru prietenii mei din Timişoara, fie că îi servesc pe timişoreni la primărie, fie la Bucureşti în Parlament, interesul nostru este de a promova o cascadă de proiecte în următorii ani pentru a face de nerefuzat candidatura oraşului la statutul de Capitală Culturală Europeană în anul 2021. Sigur, puteţi bănui că lobby-ul contează foarte mult, dar elementul, piatra de temelie, dosarul de candidatură trebuie să arate nu numai că oraşul e splendid ca sit, ci şi că este unic în Europa. Dumneavoastră ştiţi mai bine care sunt instituţiile Timişoarei, e vorba şi de instituţiile de cultură, de muzeele din Timişoara (...)" , a declarat Barbu.

Lobby doar pentru Timişoara 

Întrebat dacă la fel promite lobby şi în alte oraşe din România, candidate la statutul de Capitală Culturală Europeană, Daniel Barbu a dat asigurări că nu a făcut un astfel de angajament în oraşele contracandidate.

 "Vă promit că nu am făcut niciun alt angajament în altă parte. Aici e o maşinărie care merge înainte. De aceea nu cred că aveam de ce să fiu echivoc, cu tot respectul pentru alte oraşe din Romania" , a spus el.

Municipiul Timişoara a intrat oficial, în 20 decembrie 2012, în cursa pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021, anunţul fiind făcut de primarul Nicolae Robu, care a subliniat importanţa zilei de 20 decembrie, dată la care, în urmă cu 23 de ani, Timişoara se declara primul oraş liber de comunism.

Oraşul câştigător, desemnat în 2017

Potrivit calendarului, în anul 2015, România anunţă oraşele candidate la titlul de Capitală Europeană a Culturii şi depune dosarele de candidaturi, iar în 2017 va fi desemnat oraşul câştigător din România şi cel din Grecia, care vor purta acest titlu timp de un an.

Moroşanu protstează: „Ministrul Culturii trebuie să fie imparţial“
 

Preşedintele Asociaţiei”Cluj -Capitală Culturală Europeană 2021”, Florin Moroşanu, i-a cerut demisia ministruli Culturii.  "Îi cer demisia acestui domn Barbu pentru următoarele 3 motive. 1.Nerespectarea legislaţiei europene privind Capitalele Culturale Europene. 2. Împiedicarea desfăşurării concursului prin antepronunţarea în favoarea unuia dintre oraşele intrate în competiţie 3. Pentru că este un individ care dispreţuieşte competiţia onestă. Nota: În conformitate cu legislatia europenă actuală, Guvernul ţării este cel care organizează concursul în concordanţă cu normele juridice în vigoare", a scris Florin Moroşanu pe contul său de Facebook. Contactat de reporterul „Adevărul“, Moroşanu a susţinut că poziţia lui a fost exprimată din punctul de vedere al unui clujean şi nu din cel al preşedintelui Asociaţiei „Cluj Capitală Culturală Europeană 2021“. „Eu trebuie să convoc Consiliul Director pentru a adopta o poziţie oficial. Aceasta e doar poziţia mea. O să contactez membrii Consiliului Director pentru a emite o reacţie oficială“, a susţinut Moroşanu. El a explicat că procedura procedura de acordare a titlului de Capitală Culturală Europeană prevede existenţa unui Comitet de Selecţie format din 13 persoane. „Comitetul recomandă Consiliului de Miniştri şi Parlamentului European ce oraşe vor fi Capitale. Comitetul e format din 7 reprezentanţi ai Comisiei Europene şi 6 ai Guvernului ţării în cauză. Aceştia din urma, dintre care de obicei face parte ministrul Culturii, trebuie să fie imparţiali, să nu aibă o legătură directă cu oraşele candidate“, a precizat Moroşanu pentru Adevărul. 

Bani de la Ministerul Culturii pentru Muzeul Revoluţiei

Ministrul Culturii, Daniel Barbu, afirmă că doreşte înfiinţarea unui muzeu al Revoluţiei la Timişoara, prin modernizarea şi extinderea clădirii în care funcţionează în prezent Memorialul Revoluţiei, spunând că obiectivul ar putea fi inaugurat în decembrie 2014. Ministrul Culturii, Daniel Barbu, a declarat, sâmbătă, într-o conferinţă de presă, la Timişoara, că intenţionează să înceapă un proiect de înfiinţare a unui muzeu al Revoluţiei în municipiu, prin modernizarea şi extinderea clădirii în care funcţionează în prezent Memorialul Revoluţiei.

Inagurare, la 25 de ani de la Revoluţie

"Efortul de început va reveni Ministerului Culturii, e o responsabilitate asumată, din bugetul public. În toamnă vom începe faza de proiectare tehnică pentru care deja avem bani, urmând ca de la anul viitor să reabilităm clădirea actualului Memorial al Revoluţiei. Mai realist şi mai simbolic e să inaugurăm acest Muzeu al Revoluţiei în decembrie 2014, la 25 de ani de la Revoluţie. Asta ne va da timp să facem o proiectare bună, să o punem în dezbatere, să îmbunătăţim proiectul ca în cursul anului viitor să putem începe execuţia", a declarat el.

Primarul municipiului Timişoara, Nicolae Robu, a declarat, în aceeaşi conferinţă de presă, că deocamdată costurile nu se cunosc.

"După simţul meu ingineresc vă spun că nu vor fi costuri ridicate, însă după ce vom avea studiul de fezabilitate vom cunoaşte estimativ costurile. Extinderea muzeului s-ar putea face în subpasaj, sub balconul Operei. Jumătate din subpasaj va fi subpasaj rutier, iar cealaltă jumătate rămâne disponibilă pentru acest muzeu. Acolo vom încerca să oferim vizitatorilor cât mai multe informaţii şi să facem de o manieră cât mai emoţionantă în privinţa a ceea ce s-a întâmplat la Revoluţie", a declarat Robu.

În prezent, la Timişoara funcţionează Memorialul Revoluţiei, o instituţie finanţată de Ministerul Culturii care a adunat documente, fotografii şi mărturii din timpul evenimentelor din Decembrie 1989 de la Timişoara. Acest Memorial al Revoluţiei funcţionează într-o clădire aparţinând Ministerului Apărării Naţionale.