Originea celui mai folosit salut de către ardeleni: „Servus”
0„Servus” este o forma de salut informal des folosită în Cluj şi în mare parte din Transilvania. Această formulă ar proveni din salutul antic din lumea romană, redescoperit şi folosit de nobilimea şi cărturarii germani în perioada Renaşterii.
Pentru a promova expoziţia ”Istoriile Clujului”, de la etajul 1 al Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei (MNIT), comunicatorii istituţiei au postat pe pagina de Facebook a MNIT explicaţia salutului „servus”.
„Servus, azi o forma de salut informal, cu o notă de intimitate, este des folosită în Cluj şi în mare parte din Transilvania. Încă reuşeşte să „reziste” influenţelor moderne care câştigă teren cu rapiditate, acele :„ciao”, „bună”, „pa-pa” etc”, se arată în postare.
Istoricii de la MNIT susţin că această formulă ar proveni din salutul antic din lumea romană - ”ego sum servus tuus” (sunt servul/ servitorul tău, sunt la dispoziţia ta), redescoperit şi folosit de nobilimea şi cărturarii germani în perioada Renaşterii, din secolele 16 – 17.
Chiar şi în prezent este folosit în unele regiuni ale Germaniei (Renania- Palatinat, Bavaria, Baden-Württemberg) şi în zona fostului Imperiu habsburgic.
„Szervusz”, „szia”, „szervusztok”
Vorbitorii de limba maghiară folosesc formele de ”szervusz”, ”szia”, ”szervusztok”şi ”sziasztok” (ultimele două atunci când sunt implicate mai multe persoane). Românii ardeleni au preluat şi folosesc alături de ”servus” şi varianta de ”servustoc” (la fel, când sunt implicate mai multe persoane).
„Servus” nu este doar o formulă de salut, este, de asemenea, şi o formulă folosită atunci când se toastează, se urează închinând sau ciocnind un pahar de băutură. Mai mult, este privită ca un semn al apartenenţei la un spaţiu comun cu aceleaşi tradiţii şi obiceiuri, este o formulă de identificare, mai arată sursa citată.
Vă mai recomandăm: