Consultările lui Emil Boc cu societatea civilă s-au făcut după modelul: „i-a intrat pe o ureche şi i-a ieşit pe cealaltă”
0Un număr de 304 proiecte de acte normative locale au fost supuse dezbaterii publice în ultimul an la Cluj-Napoca. Primarul Emil Boc a lăudat implicarea societăţii civile, dar a ţinut cont de părerea acesteia într-un singur proiect.
Dintr-un total de 553 de actele normative adoptate în municipiile judeţului Cluj (187- Turda , 53- Gherla, 9-Câmpia Turzii şi 304-Cluj-Napoca), doar două proiecte de acte normative au suferit modificări în procesul de consultare publică (1-Cluj-Napoca şi 1- Câmpia Turzii), se arată într-un raport al Coaliţiei 52 privind aplicarea L52/2003 privind transparenţa decizională a administraţiilor publice. Studiu a fost realizat pe o perioadă de un an de zile, începând din ianuarie 2015.
Întrebat care sunt cauzele pentru care numărul de proiecte de acte normative în care s-a ţinut cont de părerea cetăţenilor şi a societăţii civile consultate, Iosif Pop, preşedintele Consiliului Civic Local, a susţinut: “În primul rând pot să vă spun din experienţa Consiliului Civic Local cu Primăria Cluj-Napoca. Este o reacţie de genul: <<cum veniţi voi să ne spuneţi ce avem de făcut odată ce ne-aţi ales în funcţii>>, este un orgoliu care nu are legătură cu realitatea. Primarul Emil Boc a susţinut la o dezbatere că aşa de mult ajută Consiliul Civic Local Primăria cu puncte de vedere pertinente încât putem face în fiecare zi o dezbatere publică. În realitate, am văzut cât de mult se ţine seama de părerile noastre”. Din cele 304 proiecte supuse consultării publice în 2015, doar într-un caz s-a ţinut cont de părerea societăţii civile.
E şi vina noastră
Iosif Pop a constatat şi o slabă implicare a cetăţenilor în consultările publice: “Am observant că cetăţenii au o aderenţă mica la democraţie, preferăm să adoptăm atitudini de scandal, să ieşim în stradă, dar nu să folosim mecanismele democraţiei. Pentru a reconstrui o democraţie funcţională e nevoie de timp”.
Preşedintele Consiliului Civic Local spune că ONG-ul pe care-l conduce a făcut 84 de prouneri pentru municipiul Cluj-Napoca de la înfiinţar, iar după 6-7 ani s-a monitorizat câte dintre ele au fost preluate: “Ideile nu au fost preluate în momentul în care le-am făcut, dar 70% dintre ele le-am regăsit ca idei venind din partea atuorităţilor peste o vreme, 3 săptămâni, 3 luni sau 3 ani. Ideile bune le preiau, partea supărătoare este că nu le pun în practică sau le pun foarte târziu”, a susţinut Pop.
In cele 5 municipii din Judetul Cluj s-au adoptat un numar total de 553 acte normative, in perioada monitorizata, dintre care 215 proiecte de acte normative au fost supuse consultarii publice. Aceasta imagine ne conduce la concluzia ca prevederile legii transparentei decizionale (L52/2003) au fost aplicate intr-o proportie de 38,87% la nivelul judetului Cluj, punandu-l intr-un con de umbra cu accente de opacizare.
Topul opacităţii
Topul opacitatii versus transparenta între municipiile judetului Cluj, din perspectiva supunerii proiectelor de acte normative in procesul de consultare publica, este urmatorul:
Primaria Municipiului Dej – 0% cea mai opaca autoritate publice locala – nici un proiect de act normativ nu a fost supus consultarii publice (sau nu s-a transmis in termen, informatia publica solicitata);
Primaria Municipiului Turda – 2,67% din actele normative adoptate au fost supuse consultarii publice;
Primaria Municipiului Cluj – 55,59% din actele normative adoptate au fost supuse consultarii publice;
Primaria Municipiului Gherla – 62,26% din actele normative adoptate au fost supuse consultarii publice;
Primaria Municipiului Campia Turzii – 88,88% din actele normative adoptate au fost supuse consultarii publice;
“N-ar fi trebuit să fim întrebaţi sau consultaţi înainte?”
Cetatenii şi asociatiile legal constituite nu îşi vad rostul în interacţiunea cu autorităţile publice de care aparţin şi nu interactioneaza în procesul de consultare publica. In perioada monitorizata, s-au înregistrat 14 opinii scrise depuse de cetateni si asociatii legal constituite si doar 2 solicitari de dezbateri publice, din partea asociatiilor legal constituite, toate fiind contorizate la Primaria Municipiului Cluj Napoca.
“De câte ori nu ne surprinde spargerea unei străzi, tăierea unor copaci, eliminarea unor spaţii verzi sau construirea unui bloc, într-un cartier de case? N-ar fi trebuit să fim întrebaţi sau consultaţi înainte? Poate am fi avut alte sugestii. Puterea noastră se manifestă prin activism şi intervenţie. Legea privind transparenţa decizională în administraţia publică ne oferă şansa de a propune ce este convenabil pentru noi, în orice proiect de act normativ al unei autorităţi publice, înainte de a se lua decizia” ne spune domnul Radu Nicosevici, presedintele Academiei de Advocacy, coordonator al Coalitiei 52. Acest demers de monitorizare a fost efectuat in cadrul campaniei “M-am decis sa ma implic” ca parte a proiectului „Campaniile Coaliţiei 52 – conştientizare, monitorizare, consolidare, influenţare” finanţat prin granturile SEE 2009-2014, în cadrul Fondului ONG în România. Pentru detalii, accesati www.advocacy .ro, sectiunea “M-am decis sa ma implic”.
Citeşte şi