Care este diferenţa esenţială între ţuică şi palincă. De ce este incorect să spui ţuică de prune: „E ca şi cum ai spune ţuică de prune de prune“

Casian Popa, un clujean pasionat de „cultura băuturilor”, ne explică de ce este greşit să folosim expresia ţuică de mere, pere sau caise şi de ce toată „ţuica” e şi „pălincă”, dar nu toată „pălinca” e „ţuică”. De asemenea, specialistul ne spune de ce palinca românească este mai pură decât băuturile distilate din alte zone.

Toată ”ţuica” e şi ”pălincă”, dar nu toată „pălinca” e „ţuică”, ne învaţă Casian Popa, istoric de profesie, atât de pasionat de „cultura băuturilor” încât a înfiinşat un site intitulat „Snoblesse.ro”, al cărui scop este să împărtăşească şi altora din cunoştinţele sale despre vin, bere, whisky şi, în general, despre toate licorile bahice care se beau pe la noi.

„Studiile şi experienţele profesionale m-au purtat prin Europa şi prin Orient, unde m-am familiarizat cu cultura şi civilizaţia vinului, a brandy-ului, a whisky-ului sau a berii”, spune Casian care de data asta ne explică cum e cu ţuica şi palinca. 

Palinca, atestată din 1630

„Termenul pălincă sau palinca a fost atest în 1630 pe undeva prin Slovacia, a trecut în limba maghiară şi apoi a ajuns în Ardeal. Cuvântul ţuică desemnează exclusiv o băutură distilată de prună, aşa că e greşit să spui ţuică de pere, mere ori de caise. E corect să denumeşti aceste băuturi rachiuri”, arată clujeanul. O particularitate a ţuicii din Ardeal şi, în general din România,  este dubla distilare. „Ţuica dublu distilată trebuie să ajungă la 50 de grade la sută în volum alcool. Asta e cunoscută ca pălincă, horincă, horencă, şi e produsă numai în Transilvania. Pălinca e o băutură în totalitate fermentată şi provine numai din chestii natuale prin distilarea frunctelor – asta înseamnă de fapt rachiu natural. În pălinciile tradiţionale un rol mare îl are factorul uman, care combină diferite fructe. Deci, pălinca e cu fructe fermentate, în timp ce ţuica e exclusiv de prună, de aia e greşit să spui ţuică de prune, e o tautologie, e ca şi cum ai spune ţuică de prune de prune”, a concluzionat Popa.

Un alt lucru important de menţionat este cazanul: „La noi, adică în Transilvania, e folosit cazanul cu fracţionare, adică prima şi a doua distilare sunt distincte, astfel că se elimină alcoolul metilic otrăvitor. De aia sunt mai bune, faţă de băuturile din alte zone care se fac la prima distilare, e mai pură băutura”. 

Citeşte şi

Slănina cu ceapă şi palincă – mitul alimentaţiei de la ţară, spulberat de un nutriţionist: „Este extrem de nocivă pentru organism”

Obiceiurile alimentare ale angajaţilor români. Câţi bani şi cât timp alocă un român pentru masa de prânz la birou şi ce alimente alege

Regimul alimentar, principalul vinovat pentru apariţia obezităţii