O secetă istorică ameninţă grâul românesc și pâinea cea de toate zilele. Cel mai sumbru scenariu al agricultorilor

După luni cu precipitații puține şi zile la rând în care temperaturile au fost peste cele normale, în multe zone grâul a încolţit. În acest context, fermierii avertizează că un episod de îngheț ar provoca o catastrofă.

Georgian Calotă, unul dintre fermierii din Câmpia Râmnicului, ne însoțește pe un teren din comuna Balta Albă, însămânțat cu grâu în luna octombrie a anului trecut, pentru a ne arăta cât de afectate sunt culturile de toamnă. Terenul a căpătat doar o ușoară tentă de verde, deoarece plantele au răsărit răzleț din pământ.

„Aici se vede grâul. Neavând precipitații în perioada de semănat, el a răsărit doar un singur fir și ar fi trebuit la momentul ăsta să fie doi, trei frați ca să fie o cultură corectă la acest moment”, ne explică Georgian Calotă, agricultor din comuna buzoiană Balta Albă.

Agricultorul spune că lipsa ploilor din perioada înființării culturilor de toamnă și a zăpezii, acum, în prima jumătate a iernii, dar și căldurile nefirești care evaporă mica rezervă de apă din sol sunt motive reale de îngrijorare. Doar 80 de litri pe metrul pătrat s-au acumulat în sol, în ultimele luni, spune Georgian Calotă, iar temperaturile au depășit 15 grade Celsius, multe zile la rând.

„Dacă nu va fi grâu, se știu efectele care vor apărea de la jumătatea acestui an. Va fi pâinea scumpă sau va fi foarte puțină. Semnele, din păcate, nu sunt bune. Ar trebui să plouă peste 300 de litri pe metrul pătrat, în următoarele săptămâni, ca să putem fi mai optimiști”, spune Georgian Calotă.

Iarna și-ar putea arăta oricând colții

Georgian Calotă are mari emoții, în această perioadă, deoarece un îngheț ar compromite culturile înființate în toamnă. Iar o distrugere a culturii de grâu ar fi extrem de păguboasă, spune agricultorul buzoian, deoarece ar veni după un an 2022 dezastruos pentru majoritatea agricultorilor din regiune.

„Dacă ar fi să ne gândim la un scenariu sumbru, ar fi faptul că ar putea veni temperaturi foarte scăzute și cu lipsă de precipitații solide, adică zăpada. Stratul de omăt are două roluri esențiale. Pe de o parte, asigură umiditatea necesară plantelor, iar pe de altă parte oferă protecție față de temperaturile de îngheț. Sperăm să nu ne mai confruntăm cu an precum 2022, pentru că ar fi o catastrofă pentru agricultură”, este de părere fermierul buzoian.

La rapiță, dezastrul este și mai evident. Plantele s-au dezvoltat normal în primele luni de la însămânțare, însă lipsa apei din pământ și temperaturile nefirești le-au uscat.

„Precipitații au fost zero, trei luni au fost zero. Rapița a fost semănată undeva prin august 2022, a răsărit după jumătatea lunii septembrie, apoi la sfârșitul lui octombrie s-a uscat”, declară Georgian Calotă.

Lunile de iarnă neobișnuit de calde îi sperie și pe agricultorii care acum își pregătesc suprafețele de teren pentru culturile de primăvară. Buruienile au năpădit parcelele arate recent, din cauza anomaliilor meteorologice, iar fermierii sunt nevoiți să intre iar cu tractoarele pe tarlale.

„A fost nevoie să fac o nivelare cu discuitorul dar și o lucrare de curățare a ierbii care a ieșit din cauză că a fost foarte cald. Trebuie să încetinim cumva fenomenul de evaporare, deoarece nu-i apă suficientă în sol”, spune Constantin Cojocaru, agricultor din satul Amara, comuna Balta Albă.

Seceta afectează de mai mulți ani zona de câmpie a județului Buzău. Agricultorii de aici au suferit anul trecut pierderi uriașe la culturile de grâu, porumb și floarea soarelui. Cel mai grav este în în Câmpia Râmnicului, la granița dintre Buzău și Brăila, unde lacul Amara a secat complet iar Balta Albă a rămas parțial fără apă.