Fierbătorile de la Beciu, vulcanii noroioși ai Buzăului mai puțin cunoscuți. Unde se află exact

Mai puțin celebri decât vulcanii Buzăului de la Pâclele Mari și Pâclele Mici, vulcanii cunoscuți ca Fierbătorile de la Beciu sunt scoși în calea turiștilor prin indicatoare și materiale promoționale.

Minunile din cel mai nou geoparc UNESCO, Ținutul Buzăului, ies la lumină rând pe rând. Mai puțin celebri decât Vulcanii Noroioși de la Pâclele Mari și Pâclele Mici, vulcanii cunoscuți ca Fierbătorile de la Beciu sunt, în sfârșit, promovați prin indicatoare și materiale de promovare. Se află pe raza comunei Scorțoasa, ca și celelalte areale vulcanice, însă mai greu de găsit fără ajutorul unor ghizi sau hărți.

Platoul vulcanic de la Beciu este mai mic decât celelalte situri vulcanice din județul Buzău. Fierbătorile de la Beciu fac parte din rezervația naturală Vulcanii Noroioși, una dintre atracțiile emblematice ale Geoparcului UNESCO „Ținutul Buzăului”.

Cei mai cunoscuți sunt vulcanii de la Pâclele Mari și Pâclele Mici, aflate pe raza comunei Scorțoasa din Buzău.

„Pâclele de la Beciu au cu totul altă natură; sunt în mijlocul verdeții, într-o zonă foarte izolată, într-o depresiune. Sunt, cred, vreo 40 de lacuri, pe o zonă mai mică, dar foarte dese și active”, declară Răzvan-Gabriel Popa, managerul Geoparcul „Ținutul Buzăului”.

Vulcani noroioși mai sunt în Europa, însă cei din Ținutul Buzăului sunt unici deoarece bat recorduri. Pâclele Mari sunt cei mai înalți, Pâclele Mici se găsesc pe cel mai extins platou, iar Fierbătorile de la Beciu au ochiurile cu nămol cele mai active.

Suprafața modelată de scurgerile de noroi are circa 40 de metri lungime și 20 de metri lățime. „Pâclele sunt vulcanii care fac conuri, iar fierbătorile sunt cele care fac niște lacuri bolborositoare. Avem Fierbătorile de la Berca și Fierbătorile de la Beciu. Și acestea de la Beciu au un record. Ei sunt cei mai activi vulcani noroioși, pentru că avem continuu emanații. Sunt mai puțin cunoscuți”, explică Popa.

Satul Beciu, localitate a comunei Scorțoasa, se află într-o vale, iar asfaltul se termină în mijlocul localității. De acolo se parcurge un drum de pământ destul de îngust, care pe hărțile online apare ca DC 97, ce face legătura cu satul Arbănași, din Beceni. După trei kilometri de urcat printre ierburi și arbuști, descoperi zona vulcanică.

În dreptul rezervației, drumul a fost lărgit pe un segment de câțiva metri, pentru a le permite drumeților să-și parcheze autoturismele. De ceva vreme, Fierbătorile de la Beciu sunt mai ușor de găsit. Asta, de când specialiștii Geoparcului Ținutul Buzăului au început să monteze indicatoare pe traseele care duc aici.

„Geoparcul trebuie să aibă propria identitate vizuală și sistem de marcaj de poteci și trasee. Noi am făcut unul, combinând sistemul din Norvegia și cel din Elveția. Sistemul norvegian are niște simboluri care ne spun că avem un alt traseu. Avem magistrala roșie și magistrala albastră care, la un moment dat, se vor diferenția. Roșul se duce într-o parte, iar albastrul în alta”, spune Răzvan-Gabriel Popa, managerul Geoparcului „Ținutul Buzăului”.   

În județul Buzău există patru areale cu vulcani noroioși, iar cei mai cunoscuți sunt cei de la Pâclele Mari. Aceștia atrag anual mii de turiști din toată lumea, printre care și specialiști din alte geoparcuri ale Europei.

„Peisajul de aici seamănă cu suprafața Lunii, ceea ce este foarte intereant. Împrejurimile sunt frumoase, munți frumoși peste tot. Avem noroc și de un cer albastru”, declară Mina Megalla, reprezentant Boyana Church, Bulgaria.

Vulcanii Noroioşi sunt formaţiuni create de gazele naturale, care vin de la peste trei mii de metri adâncime şi trec printr-un sol argilos, în combinaţie cu apa din pânza freatică. Şiroaiele de noroi de culoare gri sau brun cenuşiu modifică permanent peisajul, pentru că, după ce se preling în exterior, se întăresc şi dau naştere unor denivelări.