Cum arată prima lalea românească pe cale să fie recunoscută în toată lumea. Se găsește într-o pădure din Muntenia FOTO

Prima lalea românească este pe cale să fie recunoscută în toată lumea. Are petale galbene, este mai mică decât laleaua din florării și crește spontan în pădurile Munteniei. Cercetătorii Băncii de Resurse Genetice Vegetale au luat-o în studiu și vor să o înscrie în cataloagele internaționale ca Laleaua Vlăsiei.

„Iată că și în România se găsesc specii endemice de lalea. Deocamdată, avem în studiu această floare care ar putea reprezenta România la nivel mondial cu o specie nouă, pe care să o înscriem în cataloagele internaționale, să o facem cunoscută. Vorbim de o lalea sălbatică, o lalea diferită de ce știm până acum, chiar dacă nu atât de dezvoltată ca laleaua de cultură”, declară cercetătorul Costel Vânătoru, directorul Băncii de Resurse Genetice Vegetale Buzău.

Primăvara, în Pădurea Crâng, din municipiul Buzău, (rămășiță a Codrilor Vlăsiei) înflorește un tip de lalea galbenă sălbatică, pe care cercetătorii Băncii de Resurse Genetice Vegetale încearcă de câțiva ani să o protejeze legal, pentru că este o specie unică și se găsește pe o arie foarte restrânsă. Înflorește de la jumătatea lunii martie și dispare la sfârșitul lui aprilie.

„Această lalea se dezvoltă foarte bine la tulpina copacilor și în special nu la cei foarte mari, ci la arborii mai mici. Preferă și se multiplică mult mai ușor la umbră. Ceea ce am putut face a fost să o extindem. Ea ajunsese să fie concentrată doar într-o zonă mică, aici, în pădurea Crâng. Am luat firele dintr-o parte și le-am plantat în diverse zone ale pădurii, să observăm cum se comportă. Spunem noi că a reușit această extindere”, declară cercetătorul Costel Vânătoru.

Laleaua Vlăsiei, așa urmează să fie recunoscută floarea din pădurea Crâng de către lumea ştiinţifică în urma demersurilor începute de Banca de Resurse Genetice Vegetale din Buzău. Cercetătorii au strâns argumente suficiente care descriu floarea din zona Buzăului ca fiind diferită de Laleaua de Pădure pe care o întâlnim în Republica Moldova sau Laleaua de Cazane.

„Cupa acestei este mult mai fină, mai firavă și se distinge clar. Are două frunze principale care sunt lanciolate, subțiri, la fel, diferite. Vorbim de o altă varietate de lalea sălbatică. Ar putea fi prima lalea românească, pentru că Laleaua de Cazane, așa cum o știți, poartă denumirea de Tulipa Hungarica, iar noi ne-am gândit ca aceasta să fie numită Laleaua Vlăsiei, pentru că se știe că la baza soiurilor de cultură stau în jur de 15 specii sălbatice pe care s-au dezvoltat lalele de cultură”, precizează cercetătorul Costel Vânătoru, directorul Banca de Resurse Genetice Vegetale din Buzău.

Pentru că laleaua din Pădurea Crâng este o specie rară şi deosebit de sensibilă, administraţia locală a făcut apel în nenumărate rânduri către cetăţeni să nu o mai recolteze. De aici, și implicarea cercetătorilor buzoieni de a obține un statut juridic şi o protecţie din punct de vedere legal pentru această specie.

Laleaua Vlăsiei se înmulțește prin bulbili și poate fi adusă din mediul său natural pentru a fi replantată în spații protejate sau grădini. Specia ar putea fi îmbunătățită, prin intervenții de laborator ale horticultorilor buzoieni, astfel încât această lalea galbenă de pădure, care acum crește în flora spontană, să poată deveni peste câțiva ani plantă de cultură, asemenea lalelelor oladeze.