Superlativele montane ale Brașovului, publicate în perioada comunistă. Câte dintre ele au rămas
0O broșură emisă de Salvamont Brașov în perioada comunistă prezenta superlativele județului în ce privește munții. Cenzura comunistă a lovit chiar și acest domeniu
O veche broșură emisă de Salvamont în perioada comunistă prezenta mai multe superlative ale județului Brașov, din punctul de vedere al iubitorilor muntelui. Cele mai multe dintre ele – cele naturale – au rămas aceleași, însă unele create de om s-au mai schimbat.
Una din paginile broșurii are o rubrică intitulată „Știați că…”, de care românii care au trăit în perioada comunistă își amintesc foarte bine, deoarece era prezentă în orice almanah, revistă sau chiar în calendare. Nu puțini erau românii care căutau aceste rubrici, unele care, în general, nu erau afectate de cenzura și propaganda comunistă.
Rubrica începe cu prezentarea celui mai înalt vârf din județul Brașov, Vârful Viștea Mare, care măsoară 2.526 de metri. Evident că acesta a rămas și acum superlativul județului, iar vârful situat în Munții Făgăraș este unul foarte căutat de turiști. Deși au cel mai înalt vârf din județ, Munții Făgăraș cedează alte superlative Bucegilor.
Astfel, cabana aflată la cea mai mare altitudine este Mălăiești, aflată în masivul Bucegi, la altitudinea de 1.720 de metri, iar cel mai înalt refugiu era Scara, aflat în aceeași munți, la o altitudine de 2.421 de metri.
În schimb, cea mai veche cabană era prezentată Cabana Urlea, tot din Munții Făgăraș, construită în 1924. Aceasta, deși cabana Postăvaru, din masivul cu același nume din Poiana Brașov, a fost construită între 1881 și 1883, însă cabana a fost construită de SKV, asociația sașilor iubitori de munte, care nu era agreată de regimul comunist.
Cea mai dificilă ascensiune pe timp de vară era considerată Lespezile Lirei, în masivul Piatra Craiului, una cu gradul de dificultate 5B. Pe timp de iarnă, același grad de dificultate îl avea o altă ascensiune din Piatra Craiului, cea cunoscută sub numele Floare de Colț.
Alte superlative se regăsesc în Piatra Craiului, între care Muchea Roșie, cel mai înalt perete, unul de 250 de metri, aflat în zona Marele Grohotiș. Cea mai lungă creastă este Piatra Craiului, cu o lungime de 24 de kilometri, iar cea mai rară plantă Garofița Pietrei Craiului, care se găsește doar în acești munți.
Cea mai grea traversare de iarnă este considerată creasta Munților Făgăraș, pentru care trebuie parcurși 30 de kilometri, iar Lacul Urlea, din Munții Făgăraș, situat la 2.050 de metri, este cel mai înalt lac alpin al județului. Cea mai dificilă pârtie de schi a fost și rămâne pârtia Lupului, din Poiana Brașov, în timp ce animalul cel mai deosebit din munții județului este capra neagră.