FOTO Inlăceni, satul-labirint unic în România: are mai multe uliţe decât case şi, în trecut, a fost castru roman
0Satul situat în judeţul Harghita este o adevărată provovare pentru cei care nu cunoscut drumul. Nu puţini au fost cei care s-au rătăcit pe uliţele înguste căutând la pas ieşirea din sat.
La Inlăceni (Enlaka, în maghiară) sunt acum 161 de case dintre care 68 nu au fost renovate niciodată. Cea mai veche datează încă de la 1742 şi este încă în picioare. Casele sunt din temelie piatră şi toate seamănă între ele. Majoritatea sunt văruite în culoarea alb. O particularitate a acestor case este structura superioară exclusive din lemn. Până şi cuiele folosite la îmbinarea grânzilor sunt tot din lemn. Casele pitoreşti au fost păstrate neatinse, la fel ca şi ferestrele pictate la locuinţelor.
Ce face unic acest sat în Românie este multitudinea de uliţe care brăzdează satul. Deşi nu este traversat de niciun un drum important la nivel naţional şi este destul de izolat de civilaţie, numărul uliţelor îl depăşeşte pe cel al caselor. Aceste străduţe sunt aşezate în cercuri concentric şi duc spre intrările şi ieşirile din sat. Oficial la Inlăceni sunt 182 de uliţe care brăzdeajă proprietăţile oamenilor. De aici satul a primit denumirea oficială de „Satul Labirint“.
„Este o aşezare unică în România, este singura localitate în care numărul străzilor şi al uliţelor îl depăşeşte pe cel al caselor şi acest lucru este confirmat de numeroase studii efectuate în zonă de istorici şi arheologi din ţară şi din străinătate“, spune istoricul Kovács Árpád, directorul Centrului Cultural de Păstrarea şi Valorilficarea Tradiţiilor din Odorheiu Secuiesc, citat de Mediafax.
Sat de pe vremea romanilor
Satul Inlăceni este locuit exclusiv de maghiari şi este situat la 644 de metri altitudine la poalele Vârfului Firtanus, la 23 de kilometri de Cristuru Secuiesc. Cercetările istorice arată că pe vremuri în satul Înlăceni au trăit şi români, dar aceştia au fost asimilaţi încă din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Documentele istorice arată că familiile de vază din Inlăceni erau: Czijra Janos, Jakabb Gergeli, Katona Gyorgy şi Simo Janos. Acum satul mai numără puţin peste 180 de suflete.
Ultimele cercetări arată că satul datează încă de pevremea romanilor, dar prima atestare documentară a aşezării este în anul 1333. Faptul că satul este mult mai vechi a fost dovedit de multiple vestigii arheologice găsite aici. Pe teritoriul satului s-au descoperit urmele unor aşezări din ecopa bronzului. Aici au scoase la lumină fragmente ceramice de tip celtic, o sabie de bronz de tip micenian şi un tezaur de monede bizantine. Pe vremea romanilor aici a existat un castru roman.
Potrivit Primăriei din Atid, comuna de care aparţine satul, castrul roman a fost construit la jumătatea secolului al doilea, în timpul domniei imparatului roman Septimius Sever. Aici au staţionat soldaţii cohortelor Hispanica din Legiunea a XIII-a - Gemina, iar planul localităţii păstrază încă aspectul vechii fortificaţii romane.
Influenţele romane se regăsesc şi în Biserica Unitariană a satului, ridicată în sec. XV. din pietre romane. Aceasta este situată în centrul satului, la o altitudine de 655 m şi este apărată de un zid masiv de piatră. Este una din monumentele arhitectonice cele mai importante al zonei Cristurului. Biserica are o inscripţie runică specific secuilor pe care este scris „Egy az Isten." (Dumnezeul e unul singur)
Lengendele locului
Se spune că, în vremuri demult, apuse la Inlăceni a trăit o frumoasă zănă de care un prinţ s-a îndrăgostit nebuneşte. În fiecare seară băiatul se urca pe cal şi merge pe munte la cetate pentru a se întâlni cu aleasa inimii. Fratele zânei pe nume Tartod a venit însă gelor pe dragostea celor doi şi l-a ucis pe tânărul din sat împingând-ul în prăpastie. Legenda spune că imediat calul băiatul a devenit stană de piatră, iar în zonă a izvorât o apă curgătoare depres care se spune că reprezentă lacrimile fetei. Piatra în care s-a transformat calul se vede şi astăzi. Se spune că anunţă chiar cum va fi vremea. Dacă se vede alb, vremea va fi însorită, iar dacă stana de piatră este cenuşie, vremea va fi mohorâtă.
Pe aceeaşi temă: