Festivalul Clătitelor, mutat în martie pentru Paștele ortodox. Sărbătoare de Fărșang cu identitate schimbată
0Festivalul Clătitelor de la Prejmer ar urma să se țină în acest an, în loc de 10-11 februarie 2024, abia în 16-17 martie 2024, pentru că autoritățile vor să îl lege de postul Paștelui ortodox, în loc de cel catolic.
Februarie este o lună plină de sărbători în județul Brașov. Cele mai multe sunt moștenite de la sași și preluate de români. Altele sunt tradiții ale maghiarilor care s-au păstrat de-a lungul secolelor. Aproape toate au legătură cu sfârșitul iernii și apropierea primăverii sau cu începutul Postului Paștelui.
În al doilea weekend din februarie, a fost zi de „Fărşang” la Apaţa, un obicei tradiţional al comunităţii maghiare împrumutat de la saşii transilvăneni. Vechi de două secole, Fărşangul este o sărbătoare a măştilor ce înfăţişează o altă realitate, în care tot ceea ce este firesc şi normal se anulează făcând loc exagerărilor şi grotescului.
Cea mai cunoscută dintre sărbătorile de Fărșang este cea de la Prejmer (Brașov), unde are loc celebrul Festival al Clătitelor. În anii de pandemie, acesta a fost anulat, însă a fost reluat imediat ce condițiile au permis organizarea lui. Acum, însă, autoritățile locale au decis să schimbe data festivalului.
Deși este vorba de un festival de iarnă, asemănător cu ce se întâmplă la Apața, cu măști și personaje din viața satului care au menirea să alunge iarna și să aducă mai aproape zilele frumoase de primăvară, organizatorii au decis să nu mai lege sărbătoarea de începutul Postului Paștelui catolic, ci de cel ortodox.
Președintele Consiliului Județean Brașov, Todorică Șerban, fost primar al Prejmerului, spune că au rămas foarte puțini sași în localitate și, din acest motiv, sărbătoarea va fi legată de începutul Postului Paștelui ortodox.
Numai că, de exemplu, anul acesta Paștele Catolic este în 31 martie, deci zilele de post au început în 12 februarie, pe când Paștele Ortodox este în 3 mai, deci prima zi de post este 18 martie. Diferența este de nu mai puțin de 5 săptămâni, astfel că mai toți locuitorii județului vor și uita cum a fost sărbătoarea la ei până când aceasta va avea loc la Prejmer.
Lolele de la Cincu
Al doilea weekend din februarie era așteptat de tot satul Cincu pentru unul dintre frumoasele obiceiuri săsești de sfârșit de iarnă, Fuga Lolelor. Această tradiţie aproape că se pierduse, dar a înviat în anul 2017 la Cincu.
După obicei, lolele au o gazdă de la care pleacă dimineaţa cu mare alai şi cu un tractor cu o remorcă pe care o împodobesc cu fotografii cu evenimentele care s-au întâmplat peste an. De la gazdă fac o primă oprire la Primărie unde îşi prezintă un program satiric, apoi mai fac alte 6-7 opriri prin diverse locuri ale satului, pe străzi, pe la interesecţii, iar oamenii ies din curţi şi servesc lolele cu ţuică, gogoşi şi vin, iar seara participă la bal la căminul cultural.
Lolele sunt personaje mascate înfricoşătoare, cu costum făcut din cârpe negre, cu mască pictată şi cu coadă drăcească împletită din cânepă, iar ritualul lor face un zgomot infernal ca să sperie spiritele.
Tradiţia există de peste 300 de ani în comunitatea săsească, dar se mai ţine în prezent doar în două localităţi: Agnita (județul Sibiu) şi Cincu (județul Braşov).
Pe vremuri, în lole nu se puteau costuma decât saşii, dar pentru că aceştia au luat calea Germaniei după ’90, sunt acceptaţi spre continuarea obiceiului şi românii. De exemplu, în comunitatea de la Cincu existau pe vremuri 800 de saşi, astăzi mai sunt doar câteva familii.