Ce era interzis să apară în desenele din revista „Cutezătorii” și cum e să desenezi un personaj precum Pif
0Desenatorul Vintilă Mihăescu povestește că în revista „Cutezătorii” era interzis să apară culorile roșu, alb și verde una lângă alta. Mircea Arapu a declarat că unii îl critică pentru că face un Pif diferit.
Ediția din acest an a Festivalului de Benzi Desenate Istorice de la Brașov a fost una specială. În 2023 s-au împlinit 100 de ani de la nașterea lui Ion Popescu Gopo, cel mai celebru desenator român. Tot în acest an, unul dintre cele mai cunoscute personaje pe plan mondial, cățelușul Pif, împlinește 75 de ani.
Cu asemenea aniversări, la Festivalul de Benzi Desenate Istorice de la Brașov au venit toate numele mari ale benzilor desenate românești. Pentru prima dată, evenimentul a avut și un concurs de realizare de benzi desenate după o temă dată, la care au participat cei mai talentați tineri.
În timp ce tinerii desenau, „monștrii sacri” au putut depăna amintiri și au dezvăluit audienței numeroase lucruri mai puțin cunoscute din istoria benzilor desenate românești și din viața și activitatea artiștilor.
Redactorii adoptau stiluri diferite ca să pară mai mulți
Unul dintre cei care au bucurat ani de zile copiii din România prin poveștile din revista „Cutezătorii” este Vintilă Mihăescu, redactor artistic în perioada comunistă. Cei care erau copii în anii 1970 și 1980 își amintesc, cu siguranță, revista românească de benzi ilustrate care își dorea să fie o replică autohtonă a celor din Europa de Vest.
Diferența majoră era că revista „Cutezătorii” făcea și „educația politică” impusă de autoritățile comuniste elevilor, astfel că și munca ilustratorilor era mai dificilă.
„La început erau 24 de pagini, apoi s-au făcut 16 și, spre final, 8. Era foarte mult text și atunci devenea foarte greu de acoperit cu un desen tot textul. Mai mult, conducerea ne cerea să avem stiluri diferite de desenat la fiecare bandă, încât să lăsăm impresia că suntm o redacție mult mai numeroasă. Ajungeam să bem câte 5-6 litri de cafea și să stăm multe ore peste program”, își amintește Vintilă Mihăescu.
Desenatorul spune că nu are un personaj preferat, deoarece se atașa de fiecare personaj pe care trebuia să-l realizeze. După câțiva ani nu a mai rezistat ritmului și a renunțat la revistă, mai ales că existau și alte probleme, în afara programului prelungit.
„Fiind revistă politică – pentru că era editată de Palatul Pionierilor – trebuia să fim foarte, foarte atenți la tot ce însemna cenzură și autocenzură. Noi trebuia să vedem și ce lucrează colaboratorii, nu cumva să strecoare o cruciuliță pe o biserică, nu gest care ar fi putut fi interpretat, culori care ar fi putut să nu convină, de exemplu steagul Ungariei sau chiar orice alăturare întâmplătoare de culori care semăna cu acel steag”, a mai precizat Vintilă Mihăescu.
Mircea Arapu, admirat și criticat
Steagul desenatorilor de benzi din România este ținut la înălțimea maximă de Mircea Arapu, cel care îl realizează acum pe celebrul personaj Pif, din revista franceză la fel de celebră.
Pe când era la grădiniță, s-a îndrăgostit de simpaticul cățeluș, și-a pregătit bagajul și a pornit spre Franța. A fost oprit în drumul spre Gara de Nord de o mătușă, dar, mulți ani mai târziu, a făcut drumul până la capăt.
„Bineînțeles că este o mare plăcere să lucrezi pe un personaj cunoscut, să reiei un personaj cunoscut. Este la fel de plăcut și să creezi tu un personaj, dar când preiei personajul te ajută, pentru că ai deja un public. Unii te critică, deoarece consideră că desenul nu mai e același și niciodată un desen nu poate să fie identic cu cel de dinainte. Când e un lucru de mână, este diferit”, dezvăluie Mircea Arapu.
În opinia lui Mircea Arapu, banda desenată va emigra, mai devreme sau mai târziu, în digital. Aceasta din cauza cheltuielilor mari cu tipografia, motiv pentru care și ziarele sau revistele au o problemă.