Brainconf a trecut pe profit, de la o pierdere de aproape 500.000 de lei în 2021
0Brainconf, producătorul de materiale textile din Brăila, a raportat un profit net de 756.054 lei în primele şase luni din 2022, după ce anul trecut înregistrase o pierdere de 483.886 lei în primul semestru.
Cifra de afaceri a companiei a crescut cu 48%, de la 9 milioane de lei la 13,4 milioane în primul semestru din 2022, în timp ce veniturile s-au majorat cu 16% la 13,1 milioane de lei în data de 30 iunie. Braiconf (simbol bursier BRCR) a avut cheltuieli de 12,4 milioane de lei, cu 5% peste rezultatul înregistrat anul trecut, potrivit datelor din raportul semestrial publicat la Bursă.
Compania menţionează în raport că investiţiile realizate între ianuarie şi iunie 2022 au fost nesemnificative şi s-au concretizat în active corporale şi necorporale destinate activităţii de producţie şi economice. Datoriile Braiconf au atins 16,2 milioane de lei în prima jumătate a anului, de la 10,1 milioane în primul semestru din 2021, deci un plus de 60% de la an la an.
„Elementele ce ar putea afecta lichiditatea societăţii sunt legate de contextul mediului economic şi anume: nerespectarea scadenţelor de plată convenite în contractele comerciale de clienţii semnificativi ai companiei; fluctuaţiile pieţei valutare; creşterea preţurilor la materii prime, consumabile, servicii etc; creşterea costurilor cu forţa de muncă”, se precizează în document, scrie Ziarul Financiar.
Acţiunile Brainconf au scăzut cu 18,5% în 2022, pe tranzacţii de 400.000 de lei. Cu o capitalizare de 20 de milioane de lei, compania este controlată majoritar de Industries Benjamin SRL din Bucureşti (50,8%), urmat de Electroargeş (22,5%) şi Ştefan-Alexandru Toderiţa (10,3%), restul revenind altor acţionari, potrivit BVB.
Lacto Bar original în orașul de pe Bega
Un alt brand românesc va învia în viitorul apropiat în orașul de pe Bega. În locul în care se află astăzi restaurantul McDonald’s din centrul Timișoarei a funcționat cândva un alt tip de fast-food, foarte îndrăgit în perioada comunismului. Antropologul culinar Caius Merșa a înregistrat brandul la OSIM și va deschide un Lacto Bar original în orașul de pe Bega.
Lacto Bar era un brand românesc, apărut pe la sfârșitul anilor '60. Mai întâi la București, apoi în mai toate marile orașe. Cum îi spune și numele, principalele produse erau cele pe bază de lactate: lapte, lapte bătut, iaurt, chefir. Era un fel de autoservire cu produse preparate și ținute în vitrine cu becuri radiante. Avea și preparate pentru mic dejun sau prânz ușor: ouă ochiuri, omletă, crenvurști cu muștar, mămăligă cu brânză și smântână ori orez sau gris cu lapte. Nu lipseau nici produsele de patiserie, totul fiind servit pe niște mese înalte, fără scaune.
Lacto Bar-urile au dispărut după Revoluția din 1989. De dragul atragerii nostalgicilor, s-au mai încercat în ultimii ani deschiderea unor afaceri de tip „lactobar”, la Oradea sau Cluj, însă ele nu aveau prea multe în comun cu adevăratul concept. Caius Merșa a înregistrat brandul la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM), iar acum lucrează la concept și la meniu.
„Nimeni nu a preluat brandul în adevărata substanță a lui. Intențiile au fost bune, dar trebuia mult mai mult. Trebuie să înțelegem ceva important. Lacto Bar nu e chiar o idee românească. A apărut cu mult timp înainte să facem și noi. Am văzut Milk Bar în Australia, am văzut în Anglia, la început de secol XX. L-a preluat și Ceaușescu, așa cum a fost preluată și Dacia. Eu vreau să creez metafora de lângă. Ceea ce doresc neapărat este să vând lactate la ambalaje din sticlă, nu din plastic, nu din carton. Borcanul de iaurt, borcanul de sana, de lapte bătut, sunt embleme ale gustului care sigur vor veni înapoi. Vreau să reînviem ideea de patiserie românească, pentru că avem”, a declarat Caius Merșa.
Caius Merșa dorește ca noul Lacto Bar să fie deschis până la începutul anului 2023, când la Timișoara ar urma să vină turiștii pentru programele din Capitala Culturală Europeană.