Primăriile României rurale care stau mereu cu mâna-ntinsă la Guvern. De ce este nevoie de o reformă administrativă
0Zeci de primării de comună din județul Botoșani sunt total dependente de sumele primite de la Guvern, din fondurile de rezervă, fiind incapabile să acopere, din veniturile proprii, plata salariilor și a facturilor la utilități.
Potrivit statisticilor, la nivel național, mai bine de două treimi din primăriile de comună din România nu reușesc să achite nici măcar salariile angajaților sau să achite facturile din fonduri proprii, riscând falimentul. An de an, sunt la mâna Guvernului, care le dă banii fără de care nu ar supraviețui.
Majoritatea comunelor aflate în asemenea situație sunt localități cu populație săracă, puțină, îmbătrânită și fără agenți economic plătitori de taxe la bugetul local.
Un caz elocvent este cel al județului Botoșani, care are, din punct de vedere administrativ, 72 de comune, din care, conform statisticilor oficiale ale Ministerului Finanțelor, doar 26 reușesc să facă față cheltuielilor.
„Chiar și comunele mari sunt în aceeași situație”
Primarii de comună din Botoșani recunosc această problemă.
„Nu reușim să facem față cheltuielilor din venituri proprii. Probleme au și comunele mici, cum suntem noi, dar și comunele mai mari. Puține se descurcă. Populația nu are venituri mari, agenții economici să aibă sedii aici, să plătească impozite, nu prea sunt. Este greu să faci venituri proprii”, mărturisește Marinel Moruz, primarul din Dimăcheni.
Dacă ne descurcăm din venituri proprii? Asta este o întrebare retorică! Toată lumea știe realitatea. Cheltuielile cu utilitățile, cu salariile sunt consistente, nu mai vorbim de întreținere drumuri, cofinanțări și alte cheltuieli conexe”, adaugă și edilul din Corlăteni.
Alți primari spun că nici mărirea taxelor nu ar ajuta, mai ales că populația nu are putere financiară. Paradoxal, în 2017, în unele comune, salariile funcționarilor au fost mărite la maximum, deși primăriile erau falimentare. Astfel, la Dimăcheni, fostul primar Ștefan Cojocaru mărise în acel an lefurile până la 6.000 de lei salariu mediu. După câteva luni, pentru că nu a putut plăti salariile angajaților, a declarat falimentul Primăriei.
În fiecare an, comunele din județul Botoșani primesc bani de la Guvern pentru a reuși să facă față cheltuielilor de funcționare. Excepție fac cele câteva comune mai avute, aflate în aproapierea orașelor, cu sedii ale agenților economici pe teritoriul lor. De exemplu, în 2022, Guvernul a dat peste 20.6 milioane de lei județului Botoșani, cea mai mare parte, comunelor. În ianuarie 2024, Guvernul a dat 7.3 milioane de lei județului Botoșani, dintre care o bună parte au fost distribuiți primăriilor de la țară, inclusiv pentru plata arieratelor
„Pentru o reformă administrativă trebuie o analiză atentă”
La nivel central s-a propus o reformă administrativă prin care comunele mai mici de 5.000 de locuitori să fie comasate cu alte unități administrativ-teritoriale mai mari. În județul Botoșani sunt comune care efectiv au fost fărâmițate în anii 2000, fiind rupte câte două-trei sate pentru a constitui noi comune.
„A fost o poveste de neînțeles atunci. Este nevoie de o reformă administrativă în sensul ăsta. Ca în Occident. Dacă nu are numărul de locuitori și nici puterea financiară de a se întreține, să fie comasate”, spune edilul din Corlăteni.
„Pentru o reformă administrativă de genul acesta trebuie făcută o analiză atentă mai ales din punct de vedere economic. Trebuie de văzut care este, în primul rând, numărul real de locuitori al comunelor, pentru că mulți sunt plecați în străinătate. Sunt și cazuri de ucraineni care locuiesc fictiv în anumite comune. Eu zic că de aici trebuie plecat”, spune Valeriu Iftime, unul dintre cei mai importanți oameni de afaceri din nordul Moldovei.