Cele mai exotice 8 ingrediente puse în mâncare de muntenii români. În care regiune a ţării se prepară supa de zmeură

În urmă cu un secol, gospodinele din mediul rural trebuiau să improvizeze în bucătărie pentru a le asigura familiilor câte o masă caldă. Improvizaţia a fost cuvântul-cheie şi în cazul comunităţilor din Munţii Rodnei, care au folosit în special flora pe post de cămară naturală.

Pe teritoriul României, în urmă cu zeci şi chiar sute de ani, gutuile sau perele ajungeau în supe, urzicile se transformau în chiftele, iar florile de dovleac asezonau banala omletă. Aceste lucru se întâmpla cu predilecţie în comunităţile din Munţii Rodnei, unde gospodinele au privit flora din zonă ca pe cămara lor personală.

Această cămară naturală era plină cu plante care nu prea erau folosite în mâncare, ceea ce a dus la o inovare involuntară. Astfel, dacă pe Valea Someşului „slăbănogul” (n.r. - plantă erbacee cu flori galbene, care mai este denumită popular brăduleţ, brie, calapăr, iadeş, ploponog, răchiţele, slobonov, buruiana-celor-slabi) era folosit acum un secol pe post de leac pentru pruncii nedoriţi, în satele de lângă Munţii Rodnei planta ajungea în supă.

Mai mult, în satele de lângă Munţii Rodnei se folosesc în bucătărie de decenii ciuperci „champignon”, ce-i drept de câmp, şi numite mai puţin exotic „oiţe” sau ciuperci de bălegar.

Folosind informaţiile oferite de Claudiu Iuşan, biologul Parcului Naţional „Munţii Rodnei”, care pregăteşte o carte menită să reunească toate reţetele bazate pe flora muntelui, „Adevărul“ a întocmit o listă cu cele mai neobişnuite 8 ingrediente din mâncărurile oamenilor munţilor:

1.    Strugureii, perele, zmeura şi gutuile – folosite ca ingrediente principale în supe

2.    Năsturelul sau măcrişul de baltă – folosit în salată

3.    Urzicile – transformate în chiftele vegetale

4.    Merişoarele – transformate în sos pentru fripturi

5.    Castanele – transformate în supă cremă

6.    Florile de dovleac – asezonează omletele alături de sare şi piper

7.    Slăbănogul – planta care intră în categoria celor medicinale este folosită în Munţii Rodnei la supă

8.    Cimbrişorul de câmp - asezonează gulaşul, alături de hribi sau chiar „champignonul” de Munţii Rodnei.

Vă mai recomandăm:

FOTO O gospodină din Bistriţa Năsăud i-a cucerit pe străini cu o plăcintă devenită marcă înregistrată. Secretele unei reţete care s-a „copt” la Runcu Salvei

Reţeta secretă de mici dezvăluită de un bucătar din Bistriţa. Cum să prepari cei mai gustoşi şi sănătoşi mici

Brânza de burduf: cum se prepară şi cum să recunoşti celebra brânză românească făcută după reţete de sute de ani, în inima munţilor