Acasă de Sărbători, după mulți ani departe. Un român din diaspora a venit de Crăciun lângă părinți
0Sunt câteva milioane de români plecați în străinătate și o bună parte din ei doar visează că într-o zi vor fi acasă, nu doar de sărbători, ci pentru totdeauna.
Maramureșeanul Cristi Mărieș (40 ani) este unul din milioanele de români din diaspora pentru care sărbătorile sunt doar un motiv de a merge la muncă, pentru a-și umple timpul în această perioadă. Iar anii de pandemie nu au făcut decât să amplifice senzația de izolare, de neputință și dorul de casă.
Acum, însă, Cristi este fericit. A reușit să vină acasă și de Crăciun, cu siguranța financiară că nu peste mult timp va reveni de tot în țară.
Lucrează pe șantier și studiază în Anglia
Bărbatul originar din Curtuiuș, o localitate aflată la 40 kilometri de Baia Mare, lucra în țară la o vulcanizare, iar în Marea Britanie este muncitor pe șantier. În paralel este și student la Turism, tot în Anglia.
Deși Cristi vine în țară în fiecare vară să-și vadă părinții și fratele, perioada Sărbătorilor a fost mai dificilă pentru el, fiind nevoit să rămână la muncă. Avea mai multe motive să o facă: avea nevoie de bani, pentru a pune deoparte să-și cumpere o casă în România, apoi munca lui era și mai bine plătită în zilele de sărbătoare, iar munca îl ținea ocupat și nu avea timp să se gândească la ai lui de acasă, care erau împreună și se strângeau toți la masa festivă.
Așa a petrecut Sărbătorile din ultimii șase ani, când serile de Crăciun erau rezervate unor lungi convorbiri telefonice cu ai lui, cu mama, în special.
Anul acesta însă, după șase ani în care a muncit din greu, Cristi Mărieș a reușit să-și îndeplinească visul, acela de a-și lua o locuință. Acesta a fost principalul motiv care i-a permis să vină acasă, să-și vadă mama și fratele, de Sărbători.
„Au fost cele mai frumoase sărbători după șase ani grei. Încă nici nu-mi vine să cred, nu știu dacă visez sau e real”, spune el.
„Mama a fost cea care s-a bucurat cel mai mult, cu toate că mă mai așteaptă încă cel puțin trei ani de stat în Marea Britanie”, mai spune el, arătând că pe lângă munca lui, la Universitate mai are de studiat trei ani.
„De fiecare dată când începeam să vorbim avea vocea înecată de plâns. Și acum a fost la fel când m-a văzut, dar pe urmă s-a schimbat, am început să vorbim despre tot felul de planuri legate de casă și și-a revenit. Probabil, așa cum fac în general vârstnicii, se gândește că nu știe dacă mă va mai vedea data viitoare”, mai spune el.
Distanța, „scurtată” cu ajutorul tehnologiei
Cu toate că se găseau la 2.400 de kilometri distanță, bărbatul a reușit să „scurteze” distanța cu ajutorul tehnologiei, pentru ca mama sa să-l poată vedea și să nu simtă depărtarea atât de acut, atunci când nu a putut fi prezent fizic.
„I-am luat o tabletă și a învățat să răspundă la apeluri. Nu știe să facă prea multe la ea, dar răspunde și asta era suficient, pentru că o apelam video. Mă putea vedea și asta era suficient”, mai spune el.
„Când vorbesc cu dânsa pe tabletă e altă persoană, față de cea care este când știe că am ajuns deja în Baia Mare, chiar dacă nu am ajuns încă acasă la țară. Se schimbă atitudinea. Pentru cei mai în vârstă, sărbătorile sunt motiv de reuniune a familiei. Însă, ceea ce observ de fiecare dată, odată reunită familia, după ce bucuria aceea mare s-a estompat, încep planurile și proiectele de viitor, ca și când aș sta aici definitiv”, mai relatează el.
Mama lui, în schimb, la cei 74 de ani, spune că se bucura de el, chiar și când îl vedea doar pe un ecran, însă se ferește să facă orice fel de afirmații pe acest subiect. Fiul ei explică. „Nici măcar când are probleme de sănătate nu-mi spune. Abia aflu de la fratele meu, care e în țară și o vede frecvent. Dar nici lui nu-i spune întotdeauna”, mai spune maramureșeanul.
Psiholog: este vorba despre sentimentul de apartenență
Psihologul clinician Dana Crișan spune că absența cuiva drag tot timpul anului face ca în acestă perioadă să avem mai acut sentimentul de nevoie de apartenență.
„Cum sunt plecați tot timpul anului, de sărbători apare nevoia aceea de a recupera un timp de tihnă, de pace. De a fi împreună, cu prezența fizică, cu conexiunea dintre ei. Acum, cu ajutorul tehnologiei, se poate să fii aproape, și de departe. Cu un videocall îl poate simți aproape. Dar contează această prezență fizică”, explică ea.
De asemenea, ea explică acea tulburare de dispoziție din perioada Sărbătorilor, care ne afectează atunci când ne lipsește familia.
„Termenul de <Christmas blue>, adică acea mini-depresie de sărbători, nu e chiar o depresie în sine, ci o tulburare de dispoziție, la care contribuie și o mai mică expunere la lumină. Dar la aceste reîntregiri de familie se simte bucuria revederii, bucuria reîntregirii familiei, sentimentul de apartenență. Totul ține de afectivitate, de a petrece acel timp, acele momente împreună”, mai explică ea.
„În plus, atunci când vine vorba despre persoane în vârstă, apare inevitabila trecere a timpului și apropierea sfârșitului și mai apar gânduri cu valoare de testament de genul <mi-e sufletul la loc, inima împăcată că mi-am văzut copilul venind de peste mări și țări>”, mai arată psihologul Dana Crișan.