VIDEO Festival de datini şi obiceiuri în centrul Bacăului. Trupe de mascaţi din judeţele Moldovei au colindat pe străzile oraşului FOTOGALERIE
0Peste 20 de trupe de mascaţi din Bacău dar şi din alte judeţe ale Moldovei, capre, irozi, toboşari, jieni, căluţi au jucat în centrul oraşului în faţa a sute de băcăuani, care au ieşit din case ca să îi vadă.
Totul în cadrul „Alaiul datinilor şi obiceiurilor de iarnă”, aflat anul acesta la a 47-a ediţie şi care este organizat de Primărie, Consiliul Judeţean Bacău şi Ansamblul Folcloric „Busuiocul”, coordonat de Petrică Vlase.
Capra din Scorţeni are peste 40 de membri şi, deşi are o tradiţie de zeci de ani, este a treia oară când participă la festivalul din Bacău.
Ansamblul „Moştenitori de Oglindeşti” din satul Oglinzi, comuna nemţeană Răuceşti are 50 de membri şi jocul lor datează din anul 1700. Trupa este coordonată de meşterul popular Adrian Iftimie, cel care a confecţionat măştile purtate de flăcăii din trupă.
„Măştile sunt făcute din lână şi material textil, sâmburi de pruni şi de măslini. Am deprins meşteşugul confecţionării lor de la Nicolae Popa, un bătrân din localitatea Târbeşti”, a explicat meşterul Iftimie.
Ceata de urşi din Dărmăneşti este singura din ţară în care urătorii mâna la joc ursul cu cealăul. Obiectul este de fapt un toiag gros făcut din lemn de plop sau tei, sculptat de meşterii populari din localitate.
În vârful ciomagului se află un cap de urs sau de vultur care are rolul de a înfricoşa ,,sălbaticiunea" obligată să joace. Tradiţia spune că bărbatul care sculptează un cealău va avea un an mai bun. Niciunul dintre bătrânii care sculpteaza un astfel de toiag nu ia bani pentru munca depusă.