Prima femeie silvicultor din lume a fost o româncă. Aurora Gruescu şi moştenirea ei pentru România

Românca Aurora Gruescu a fost prima femeie din lume care a devenit inginer silvicultor. „Adevărul“ vă spune povestea ei.

Aurora Gruescu s-a născut în 1914, în Oituz, judeţul Bacău, într-o familie de dascăli. Tatălui ei, învăţătorului Chiriac Dragomir, i-a spus pentru prima dată că vrea să se facă pădurar. Intenţiile copilei nu au fost luate în serios, însă fetiţa de doar 10 ani ştia deja ce avea să devină. Se spune că la această vârstă, copila a mers într-o excursie organizată chiar de tatăl său, împreună cu alţi copii, cu scopul de a-i apropia pe cei mici de natură. În excursie, copii au poposit într-un luminiş din pădure pentru un picnic. Vrăjită de frumuseţea acelui loc, Aurora şi-a jurat că atunci când se va face mare va lucra în pădure.

După liceu, părinţii au îndrumat-o către Facultatea de Medicină. Tânara a acceptat, iniţial, însă gândul ei a rămas la meseria pe care şi-o dorise de mic copil. A fost acceptată la Medicină, dar a susţinut în acelaşi timp examen la Facultatea de Silvicultură, unde a fost admisă cu succes. A ales să îşi urmeze visul de a deveni silvicultor, un vis care s-a dovedit plin de obstacole, fiind singura femeie care opta în 1933 pentru această meserie, considerată una ”bărbătească”.

La Silvicultură a fost respinsă de cei 130 de colegi bărbaţi

În Facultatea de Silvicultură a avut 130 de colegi, toţi băieţi. Sub influenţa decanului Vintilă Stinghe, căruia nu i-a plăcut prezenţa unei femei la Silvicultură, colegii au respins-o o perioadă lungă.

„Doi ani nu mi-a vorbit colegul meu de bancă, zicea că n-are ce să discute cu o fată despre probleme care sunt ale bărbaţilor. Atunci, prejudecăţile se manifestau foarte puternic şi printre intelectuali. De-abia când am avut primul post la Casa Pădurilor Statului am simţit că sunt tratată altfel, deşi aveam un salariu mai mic decât o pensie”, mărturisea Aurora Gruescu într-un interviu.  

În ciuda tuturor prejudecăţilor a reuşit să termine facultatea şi din 1938 a început să practice meseria la care visase din copilărie. Vreme de 35 de ani a fost silvicultor şi prin cariera sa a adus contribuţii importante în acest domeniu. Numele Aurorei Gruescu se leagă de primul plan de împădurire naţională din România, stabilit la suprafaţa de 100.000 ha. Tot ea a condus lucrările de combatere avio-chimică a dăunătorilor din pădurile infestate din jurul Bucureştiului. A fost membru de onoare al Societăţii „Progresul Silvic”, filiala Prahova, membru de onoare al Asociaţiei Generale a Inginerilor din România, al Ministerului Apei, Pădurilor şi Protecţiei Mediului.

Expropriată de comunişti

A fost silvicultor din 1938 până în 1973. Ultima perioadă a vieţii profesionale şi-a petrecut-o sub regimul comunist. Sub comunişti a devenit ”duşman de clasă” şi a fost expropriată. Mai apoi, a fost decorată şi lăudă de acelaşi regim care a curtat-o să devină membru de partid. Nu a acceptat însă niciodată acest lucru. După ce s-a pensionat la 59 de ani a început să călătorească prin lume. Şi-a dorit să vadă China şi a reuşit să ajungă aici spre finalul vieţii.

Recordul, confirmat abia în 2000

În 1997, Aurora Gruescu a fost nominalizată de «The American Biographical Institute» pentru titlul de personalitatea anului. Faptul că este prima femeie inginer silvic din ţară şi din lume i-a fost confirmat abia pe 16 februarie 2000, când a primit o scrisoare de la vicepreşedintele Societăţii ''Progresul Silvic'', dr. ing. Cristian D. Stoiculescu. Cinci ani mai târziu, Aurora Gruescu s-a stins din viaţă lângă pădurea pe care a iubit-o toată viaţa.