Tot mai mulţi români îşi câştigă în justiţie dreptul la viaţă. Cum poate fi obligat statul să suporte costul medicamentelor pentru cancer
0Mulţi bolnavi de cancer dau în judecată autorităţile sanitare ale statului pentru a obţine includerea unor medicamente pe lista celor compensate în scopul tratării bolilor grave de care suferă. Unii au reuşit să obţină acest drept, alţii, însă, au murit înainte ca instanţele să se pronunţe, ca urmare a procedurilor lungi.
Chiar dacă a devenit un fenomen, nici Ministerul Sănătăţii, şi nici Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România nu au făcut nimic pentru ca pacienţii cu afecţiuni grave să beneficieze de cel mai bun tratament.
Mai mult, reprezentanţii acestor instituţii susţin în cursul proceselor deschise de oamenii suferinzi că aceştia nu au dreptate şi cer magistraţilor să le respingă cererile. Aceasta în condiţiile în care pacienţii prezintă documente medicale potrivit cărora medicamentul solicitat le este esenţial în tratamentul bolii de care suferă.
Un ultim caz de acest fel s-a derulat la Alba Iulia. O femeie diagnosticată cu o formă gravă de cancer, respectiv adenocarcinom de glandă pituitară, a constatat, ca urmare a unei recomandări medicale, că medicamentul Bevacizumab, cu denumirea comercială de Avastin, a avut efecte pozitive asupra evoluţiei bolii. Avastinul nu este compensat în cazul bolii de care suferă, ci doar în cazul altor tipuri de cancer. Preţul acestuia este cuprins între 1.270 de lei – 4.804 lei/flacon în funcţie de concentraţie.
Refuzată de Ministerul Sănătăţii
Pentru a putea urma tratamentul, femeia s-a adresat cu o cerere către Ministerul Sănătăţii, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Agenţia Naţională a Medicamentului prin care a solicitat includerea Avastin în lista medicamentelor compensate şi pentru boala de care suferă. A fost refuzată, motiv pentru care a acţionat aceste instituţii în judecată.
Pe data de 21 decembrie 2021, Curtea de Apel Alba Iulia a obligat Agenţia Naţională a Medicamentului să iniţieze, din oficiu, procedura de evaluare a tehnologiilor medicale pentru includerea, extinderea indicaţiilor sau neincluderea medicamentului Avastin în lista celor compensate şi pentru indicaţia terapeutică „adenocarcinom de glandă pituitară”. Pacienta beneficiază de tratament compensat din luna iulie 2021, când instanţa a admis o cerere de ordonanţă preşedinţială, prin care a obligat Ministerul Sănătăţii şi CNAS să îi deconteze tratamentul cu Avastin până la soluţionarea definitivă a dosarului.
Procese şi în alte zone ale ţării
Un alt caz s-a derulat pe parcursul anului 2020 la Constanţa. Mihaela Carapacea, o femeie în vârstă de 48 de ani, avea nevoie, de asemenea, de un tratament extrem de costisitor, în valoare de circa 9.000 de euro pe lună, prescris de medici din Turcia. Şi aceasta a dat în judecată Ministerul Sănătăţii şi a obţinut decontarea medicamentelor. Boala a intrat în remisie totală, dar în iarna anului 2020, femeii i-a apărut o tumoră pe creier, o nouă formă de cancer, la fel de agresiv. Din păcate, Mirela Carapcea nu a apucat să beneficieze mult timp de medicamente. La aproape jumătate de an de când şi-a câştigat în instanţă dreptul la tratament gratuit, femeia a murit, în luna februarie a anului trecut.
Curtea de Apel Oradea a judecat, în ultimul an, patru procese pornite de bolnavi de cancer care au solicitat autorităţilor sanitare să le asigure, pe bază de prescripţie medicală în regim de compensare 100%, anumite medicamente, precum şi includerea acestora în lista celor pentru care se asigură compensare integrală. În toate cele patru cazuri, procesele sunt, încă, pe rol, însă instanţa orădeană a admis cererile pentru emiterea unor ordonanţe preşedenţiale, prin care a obligat Ministerul Sănătăţii şi CNAS să deconteze în totalitate tratamentul celor patru bolnavi, la fel ca în cazul pacientei din Alba Iulia.
Aproape 200 de procese câştigate în justiţie
Cezar Irimia, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer (FABC), susţine că, la nivel naţional, sunt sute astfel de procese care, de altfel, sunt susţinute de ONG-ul pe care îl reprezintă. „Astfel de demersuri în instanţă sunt sprijinite de federaţia noastră începând cu anul 2012. Adică îi sprijinim pe pacienţi să-şi capete dreptul constituţional la tratament printr-o ordonanţă preşedinţială. Atenţie, avem 190 de astfel de procese câştigate şi multe altele în desfăşurare, deci vorbim de un fenomen, aproape. Şi, reţineţi, în unele procese şi-au câştigat dreptul la tratament şi câte 20 de pacienţi prin aceeaşi decizie.
Atunci mă întreb în ce tară trăim, pentru că nu este normal ca în Uniunea Europeană să-ţi câştigi un drept constituţional, dreptul la sănătate, în instanţă. Este inadmisibil, dar nu avem altă soluţie. Din păcate, am avut şi situaţii tragice. Au fost cazuri în care oamenii, pacienţi oncologici, au făcut demersul în instanţă, dar nu au mai apucat prima înfăţişare deoarece au decedat în trei sau patru zile de la data introducerii acţiunii. Ca o concluzie, în România dreptul la sănătate, mai ales pentru pacientul oncologic, este o ruletă rusescă. Adică ai mult mai multe şanse să pierzi decât să câştigi”, a declarat Cezar Irimia pentru „Adevărul”