Sculptura inedită realizată pe un copac din pădurea Mamut. Legenda dealului de lângă Alba Iulia

O sculptură inedită a fost realizată pe un copac din pădurea Mamut, de lângă Alba Iulia. Dealul pe care se află pădurea are o poveste interesantă.

O sculptură inedită, ce aminteşte de celebrele figuri de pe Insula Paştelui, poate fi văzută pe un copac din pădurea Mamut, din Alba Iulia. Nu se ştie cine a realizat sculptura, dar aceasta reprezintă o descoperire cel puţin interesantă pentru turiştii care se plimbă prin pădure.

Dealul Mamut, pe care se află pădurea cu acelaşi nume, este menţionat pentru prima dată în hărţile vechi ale împrejurimilor oraşului Alba Iulia în prima jumătate a secolul al XVIII-lea, cu denumirea de origine tracă sau iliră, de Măgura sau Măgurile.

Un secol mai tâziu, apare cu numele actual, de dealul Mamut. Zona apare menţionată în timpul Revoluţiei de la 1848 şi 1849, când legiunile conduse de Axente Sever au trecut peste dealul Mamut, ca să asedieze fortificaţia  bastionară de la Alba Iulia.

Numele îl găsim şi în relatările călătorilor străini. Giovanandrea Gromo consemnează „Părăsesc Bălgradul…şi mă îndrept către exploziile de rocă ale Trascăului, apoi de la Şard, unde Ampoiul se desparte de ultimul bastion al Metaliferilor, îl urmez spre vest pe sub Poiana Furcii, loc cu nume înspăimântător unde legile medievale «ridicau în furci»  pe cei care nu se supuneau şi care nu erau nobili, ci iobagi săraci. Părăsesc Şardul, satul străbunilor mei, ,iar în stânga se ridică coama prelugă a dealului Mamut, uriaş împădurit ce-a purtat de-a lungul secolelor mai multe nume“.

Cele mai multe şi mai preţioase informaţii poartă amprenta naturalistului şi şi arheologului Adalbert Cserni, care a fost şi primul director al actualului Muzeu Naţional al Unirii şi a pus bazele primelor colecţii. Denumirea Mamutului este consemnată în publicaţiile sale ştiinţifice, ca loc de prelevare a unor plante medicinale.

Vedere generală a dealului Mamut

Asocierea zonei cu strămoşii elefantului, care după 1828 sunt cunoscuţi sub denumirea de mamuţi, a fost şi mai intensă după ce Adalbert Cserni a îmbogăţit colecţiile Muzeului cu resturile unor colţi şi o măsea de mamut ieşite la iveală pe raza oraşului Alba Iulia. Demersul cercetătorului a avut suportul Societăţii  de istorie, arheologie şi ştiinţele naturii, în care erau membrii cercetători maghiari.