Mii de pelerini în Cetatea Alba Iulia la hramul Catedralei Catolice şi la sfinţirea sarcofagului episcopului Márton Áron
0Mii de pelerini au participat, joi, la hramul Catedralei Romano-Catolice din Alba Iulia şi la slujba de sfinţire a sarcofagului în care au fost depuse, marţi, rămăşiţele pământeşti ale episcopului Márton Áron, acesta fiind exhumat la începutul lunii septembrie şi adus din criptă în Catedrală.
Dezvelirea şi sfinţirea sarcofagului de piatră în care s-au depus, în urmă cu două zile, rămăşiţele pământeşti ale episcopului Márton Áron a avut loc la 36 de ani de la moartea acestuia. Părintele secretar al lui Jakubinyi György, arhiepiscopul romano-catolic de Alba Iulia, a declarat că rămăşiţele pământeşti ale episcopului Márton Áron au fost aduse în interiorul Catedralei pentru ca acestea să fie găsite mai uşor de pelerini şi credincioşi.
”Astăzi a fost hramul Catedralei şi s-au împlinit 36 de ani de la moartea marelui episcop Márton Áron. A fost o sărbătoare mare, la care au participat mii de persoane”, a spus părintele secretar Hurgoj Janos. Sarcofagul de piatră se află în partea de sud a Catedralei, la circa 15 metri de locul în care se odihneşte Iancu de Hunedoara, înmormântat şi el aici.
Sarcofagul de piatră cu rămăşiţele episcopului Marton Aron
Rămăşiţele pământeşti ale episcopului Márton Áron s-au aflat, până acum, într-un cavou subteran al Catedralei, acesta fiind exhumat la începutul lunii septembrie. La slujba de hram şi la exhumare au participat episcopi, diaconi şi mii de pelerini, din ţară şi străinătate, care au asistat la ceremonii, majoritatea pe esplanada din faţa Catedralei.
Episcopul Márton Áron (1896-1980) a fost episcop romano-catolic al Diecezei de Alba Iulia între anii 1938-1980. Între iunie 1949-1955 a fost arestat de autorităţile comuniste, după mai multe solicitări de acordare a libertăţii religioasă pentru toate credinţele din România, educaţie religioasă în şcoli şi oficierea de servicii divine în armată, în spitale, orfelinate şi închisori.
În iulie 1949 a fost ridicat la rangul de arhiepiscop „ad-personam” de către papa Pius al XII-lea.
Pentru activitatea sa pentru salvarea de la exterminare a unor evrei transilvăneni a fost declarat de Israel Drept între popoare în anul 1999. Catedrala Romano-Catolică “Sfântul Mihail”, situată în interiorul Cetăţii Alba Carolina, este cel mai valoros monument de arhitectură romanică din Transilvania. Lăcaşul deţine două recorduri: este cea mai veche şi totodată cea mai lungă (93 m în ax) catedrală din România. Edificiul este monument istoric.
Pe 29 septembrie, în calendarul romano-catolic sunt pomeniţi sfinţii arhangheli Mihail, Gabriel şi Rafael, moment în care catedrala îşi sărbătoreşte hramul.