Locuință medievală din perioada apariției primilor unguri în Transilvania, descoperită la Alba Iulia FOTO
0Cercetările efectuate de arheologi de la Muzeul Unirii în zona de extindere a comitirului municipal din Alba Iulia, pe Dealul Furcilor, au evidențiat descoperiri unice din perioada romană și cea medievală.
În timpul săpăturilor efectuate în ultimele două luni au fost identificate urme de locuire medievală, respectiv rămășițele unei locuințe din Evul Mediu Timpuriu. Inventarul ceramic decoperit a dus la datarea locuinței în a doua jumătate a secolului X. Istoricii au ajuns la concluzia că este din perioada în care avea loc expansiunea maghiară în această zonă a Transilvaniei.
„Locuința este prevăzută cu vetre pentru gătit, cu un cuptor din piatră. Era ceva normal pentru epocă. Ceea ce este important este faptul că face parte dintr-o așezare mai întinsă situată pe Dealul Furcilor care are legătură cu pătrunderea primilor călăreți maghiari în această zonă a Transilvaniei, pentru că și expansiunea a avut loc în mai multe etape. Sunt niște așezări în care au locuit populații diverse, romanici, slavi, dar din punct de vedere cronologic sunt contemporane cu aceste prime pătrunderi ale călăreților maghiari în această zonă a Transilvaniei”, a declarat arheologul Radu Ota.
Potrivit acestuia, pe teritoriul municipiului Alba Iulia, au fost descoperite mai multe așezări din această epocă.
„Pe mai multe zone din municipiul Alba Iulia sunt așezări care arată că aici a fost un centru puternic de locuire, poate chiar și un centru de putere. Se vorbește despre un voievodat, numit de noi «Voievodatul de la Bălgrad». Aceste descoperiri medievale timpurii sunt foarte importante pentru a vedea practic amploarea locuirii în acest centru de putere care s-a dezvoltat în jurul Albei Iulia”, a completat arheologul de Muzeului Național al Unirii.
Obiecte rare din perioada romană
Pe terenul unde s-a desfășurat cercetarea arheologică au fost descoperite obiecte rare din perioada stăpânirii romane în Dacia, fiind identificate 56 de complexe arheologice. Este vorba, potrivit arheologului George Bounegru, despre opt piese de aur, un vas din bronz unicat la nivelul provinciei Dacia, o coasă unicat de la mijlocului secolului al III-lea, precum și sute de bucăți de vase ceramic.
O parte din obictele descoperite au fost restaurate de specialiștii muzeului, cum ar fi vasul din bronz, câteva monede și mai multe vase ceramice ce au fost reconstuite din bucățile scoase la suprafață în timpul săpăturilor. Tipurile ceramice au permis o datare foarte strictă, în prima jumătate a secolului al II-lea.
Cele mai intersante descoperiri au fost realizate într-un mormânt de incinerație cu groapă ovală și marginile arse ritualic, care nu a fost jefuit și în care au fost îngropate rămășițele unei femei care avea o stare materială foarte bună. Inventarul cuprinde un vas de lut, un vas de bronz, o cutiuță pentru farduri de la care s-au păstrat elemente metalice (bronz) de furnitură și cheia din bronz a acesteia, un cercel din aur, un pandantiv confecționat dintr-un denar republican la care erau atașate două tortițe din aur, precum și un număr de șase mărgele confecționate tot din aur.
Alăturat, a fost cercetat un alt mormânt care avea de asemenea în inventar un cercel din aur și resturi de la o cutiuță similară, păstrată doar prin elementele de bronz care erau aplicate. Mormintele erau grupate pe familii și sunt datate cu monede în faza canabelor Legiunii a XIII-a Gemina, respectiv secolul al III-lea.