Descoperire arheologică la Alba Iulia. Urme ale unei „villa rustica” scoase la lumină în timpul unor săpături
0Descoperire arheologică importantă la Alba Iulia. Urme ale unei clădiri romane, vechi de aproape 2000 de ani, au fost descoperite în urma unor săpături pentru amenajarea unei platforme subterane de gunoi.
Descoperirea arheologică a avut loc pe strada Nazareth Illit din Alba Iulia, unde se lucrează la amenajarea unei platforme de colectare selectivă a deşeurilor. Lucrările au fost oprite până la finalizarea cercetărilor arheologice.
Arheologii susţin că este vorba despre o porţiune dintr-o clădire aparţinând unei Villa Rustica despre care se ştie din 2001, când au fost găsite alte indicii pe o stradă din apropiere.
Arheologul Cristian Florescu a declarat pentru alba24.ro că au fost descoperite aproximativ 13 bucăţi de ţiglă din acoperiş pe care se poate observa ştampila Legiunii a XIII-a Gemina, ceea ce reprezintă un lucru remarcabil pentru o săpătură cu o suprafaţă atât de mică.
Groapa are o adâncime de aproximativ 2,5 metri, iar arheologii au observat două straturi de depuneri aluvionare, după ieşirea din uz a clădirii. Ultima depunere ar putea fi generată de inundaţii sau chiar de ploi puternice care să fi adus aluviuni din zona pădurii de la Mamut.
Foto: Muzeul Unirii
Villa rustica a fost termenul folosit de vechii romani pentru a desemna o proprietate rurală ce cuprindea locuinţa proprietarului şi anexele gospodăreşti, care aveau o destinaţie condiţionată de tipul principal de activitate pe care îl dezvoltă ferma respectivă (magazii, depozite, grajduri, etc.) . Villa rustica se afla adesea în centrul unei proprietăţi agricole de mari dimensiuni (latifundium).
Villa rustica a servit prin urmare atât ca reşedinţă a proprietarului şi a familiei sale (şi a slujitorilor), cât şi de asemenea ca un centru de gestionare a exploataţiilor agricole. Aceasta includea adesea clădiri separate, adaptate muncilor agricole, incluzând grajduri şi hambare pentru animale şi recolte. Ansamblul villei rustice se deosebea în funcţie de arhitect, dar de obicei aceasta a constat din trei părţi: urbana (clădirea principală), centru agricol şi rusticana (zona fermei).