Cum încercau ungurii să îi determine pe români să fie credincioși „patriei maghiare” la 1848. Ultimatumul unui comisar

Un document adresat românilor din Transilvania de către un comisar regal maghiar în toamna lui 1848, în care li se cere acestora să fie credincioşi „patriei" maghiare, poate fi studiat la Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia.

„Comunicatul către Români" dat de comisarul regal maghiar pentru Transilvania, baronul Vay Miklos, în 13/25 octombrie 1848 la Cluj, piesă aflată în colecţia muzeului din Alba Iulia, face parte dintr-un lung şir de comunicate date de guvernul maghiar şi de reprezentaţii acestuia în Transilvania către revoluţionarii români, încercând să determine aplanarea conflictului care evolua abrupt de la un moment la altul şi era pe cale să se transforme în război civil.

„Exponatul este o proclamaţie dată de către comisarul regal Vay Miklos către români, în care le cerea acestora să fie patrioţi, să fie credincioşi patriei maghiare, să nu strice buna rânduială, să asculte de înălţimile patriei, în speţă nobilimea. (...) Aceste comunicate erau, în fapt, nişte ultimatum-uri, care se sfârşeau întotdeauna cu ameninţarea armată. Apelul expus a fost dat după cea de-a treia adunare a românilor de la Blaj, din septembrie, adunare care a ţinut aproape o jumătate de lună. A fost mai mult decât o adunare populară, a fost o tabără militară, în care începe practic, şi declarativ şi fizic, conflictul armat între Ungaria liberală şi revoluţionarii români", a explicat muzeograful Marius Cristea.

El a menţionat că Vay Miklos, numit în funcţia de comisar regal cu câteva luni înainte, fusese deosebit de activ în a stopa mişcările româneşti. „În opinia lui, şansa de a stopa mişcarea română era să decapiteze conducerea. Au şi fost arestaţi foarte mulţi lideri ai românilor. Are un ton cel puţin ofensator la adresa doleanţelor românilor mult timp", a mai spus muzeograful.

Vay Miklos a fost şi la adunarea din septembrie de la Blaj, unde a încercat să vorbească mulţimii şi chiar să mituiască câţiva lideri ai românilor, a mai spus Marius Cristea. În perioada 3/15 - 13/25 septembrie 1848 a avut loc cea de-a treia adunare naţională de la Blaj, la care ţăranii români au venit în număr de aproximativ 60.000, înarmaţi cu lănci şi furci. 

În cadrul Adunării s-a rediscutat programul din mai, căruia i s-au adăugat mai multe cereri. S-a protestat, din nou, împotriva uniunii Transilvaniei la Ungaria, iar hotărârea adunării a fost însoţită şi de precizarea unor modalităţi prin care românii vedeau posibilă convieţuirea cu celelalte naţionalităţi.