Biserica-monument din Roșia Montană, cu turnul cât un bloc cu 10 etaje. A fost construită în urmă cu aproape 300 de ani
0Biserica Greco-Catolică din Roșia Montană a redevenit parțial la starea inițială după finalizarea unor lucrări de restaurare. Lăcașul de cult are o vechime de aproape 300 de ani și se remarcă prin turnul înalt cât un bloc de 10 etaje.
Potrivit reprezentanților Asociației Roșia Montană în Patrimoniul Mondial, care s-a ocupat pro-bono de implementarea și promovarea proiectului, au fost derulate lucrări de primă necesitate pentru rezolvarea problemelor structural.
Astfel, s-a înlocuit învelitoarea degradată de tablă cu învelitoarea inițială din șindrilă și s-a revizuit sistemul de colectare și dirijare a apelor pluviale, redându-se parțial caracterul istoric al clădirii. Lucrările au fost finanțate de Institutul Național al Patrimoniului prin Ministerul Culturii cu aproxiamtiv 30.000 de lei și cofinanțate de Parohia Greco-Catolică.
„Clădirea se înscrie în tipologia dominantă a zonei, universală şi atemporală, cea caracterizată de volumetria tripartită, crescătoare – absidă, navă, turn –, de silueta specifică dată de şarpantele cu pante repezi şi de expresivitatea materialelor de construcţie – zidăriile masive din piatră acoperite de tencuială văruită şi suprafeţele din şindrilă ale acoperişurilor (caracteristici pierdute în urma unor transformări recente). Faţă de cazul curent, în care expresia arhitecturală este minimală sau chiar frustă, creată aproape exclusiv prin tectonica maselor, în cazul bisericii greco-catolice de la Roşia Montană limbajul arhitectural este evident pătruns de influenţa arhitecturii culte transilvănene”, se precizează într-o prezentare realizată de asociația monționată.
Clădirea se remarcă prin înălțime (53,3 de metri la vârful crucii) și nivelul tehnic atins de care dulgherii vremii care au realizat un coif pentru turnul principal de 32 de metri, înălțime comparabilă cu cea a unui bloc de locuințe cu 10 etaje. Biserica este monument istoric, datează din 1741 și este situată în zona Orlea, pe o coastă domoală care coboară spre valea pârâului Roşia (numit şi Foieş), la poalele Masivului Orlea.
Lăcașul de cult poartă memoria celui care a fost considerat de urmaşii săi „cel mai popular şi mai bine făcător” dintre românii ardeleni ai veacului al XIX-lea, Simion Balint, capelan în această biserică din 1834 alături de preotul Zachei Golgoţ, socrul său, apoi preot paroh din 1843 şi protopop al districtului Bistra din 1862 până la moarte, în 1880. Popa Balint a luptat la 1848 alături de Avram Iancu, fiind prefect al Legiunii Arieşului. Mormântul lui Simion Balint se află lângă biserică, aproape de zidul sudic al turnului şi este marcat de un monument funerar impozant.