Alba Iulia, primul oraş inteligent din România. Peste 40 de companii vor să se implice în proiect

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Cetatea Alba Iulia va fi ”motorul” viitorului Smart City

Consiliul local Alba Iulia a aprobat protocolul de colaborare între municipalitate şi Ministerul Comunicaţiilor provind proiect ”Smart City”. Oraşul va deveni astfel, până în 2018, primul oraş inteligent din România.

La şedinţa desfăşurată în 26 iulie a participat şi fostul ministru al Comunicaţiilor, Marius Bostan, care a povestit despre începutul acestui proiect şi ce implică acesta. Prin proiectul pilot „Alba Iulia Smart City” se are în vederea încheierea de parteneriate la nivel local, naţional şi internaţional cu diferiţi actori responsabili de dezvoltarea socială, economică şi culturală a comunităţii locale.

Zeci de companii şi-au manifestat deja interesul pentru a face din acest proiect, iar autorităţile locale poartă în permanenţă discuţii cu cei care vor îşi îşi implementeze proiectele „inteligente” la Alba Iulia. „Smart şi Tehnologizat înseamnă mai educat, mai sănătos, mai puţin costisitor, mai implicat în tot ceea ce înseamnă procesul de administraţie publică, mai multe oportunităţi pentru mediul de afaceri şi cetăţean. Tehnologia s-a dovedit că ne simplifică existenţa şi o face mai puţin costisitoare în multe aspecte, merge dincolo de relaţionarea dintre cetăţeni şi furnizorii de servicii publice şi oferă instrumentele ce încurajează cetăţenii să fie mai activi şi mai participativi în viaţa comunităţii.(…) Smart City este un proces continuu care se va desfăşura pentru cetăţean împreună cu acesta şi care îşi propune să transforme fiecare oraş într-o comunitate cu un nivel de trai cât mai ridicat din toate punctele de vedere”, scrie în raportul de specialitate ataşat proiectului pe care l-au votat consilierii locali.

Pentru a detalia de ce a fost ales municipiul Alba Iulia ca oraş pilot în acest proiect, la şedinţa de CL a fost prezent şi fostul ministru al Comunicaţiilor, Marius Bostan. „Astăzi, Alba Iulia este oraşul din România cu absorbţia de fonduri europene cea mai mare pe cap de locuitor. Când noi ne plângem că ţara nu a absorbit fonduri sau nu le-a cheltuit eficient, oraşul Alba Iulia este pe primul loc. Oraşul a fost încă din 1918 pe primul loc, şi asta e foarte important. Alba Iulia a ştiut să fie primul oraş finanţat inteligent prin obligaţiuni, prin costuri mai mici decât s-a finanţat statul român la acea vreme, asta nu a fost întâmplător, asta s-a datorat unui plan şi a fost un plan discutat cu liderii oraşului la acea vreme. (…) În 2018 vor veni la Alba Iulia probabil 1.000 de primari din toată lumea. Vor veni, poate, după estimările mele, peste 2 milioane de turişti”, a spus fostul ministru. Acesta a mai declarat că există peste 40 de companii care şi-au manifestat disponibilitatea să vină şi că contribuie la acest proiect, pro-bono.

Primarul Mircea Hava spune că în România există companii inteligente şi de oameni deştepţi care vor să facă ceva. „De ce Alba Iulia şi nu Bucureştiul de exemplu, asta este o întrebare. Alba Iulia pentru că este centenarul. Ideea a venit de la domnul ministru, am îmbrăţişat-o repede şi să ştiţi că avem şanse imense ca în 2018, pe lângă centenar, aici să avem şi un exerciţiu de <Smart City>”, spune primarul Mircea Hava.

Practic, prin acest proiect Alba Iulia se va bucura de servicii inteligente, integrate. De exemplu, vom putea avea iluminat care va fi conectat la reţele wi-fi şi se va putea vedea cât consumă fiecare bec. Un mic exemplu de ceea ce înseamnă infrastructură smart ar putea fi dat de reţeaua de transport local, care se pare că deja este una inteligentă având în vedere că abonamentele se scanează şi sunt reţele wi-fi.

Citiţi şi:

Ştirile anilor '20: interlopi fioroşi, împuşcături şi atentate într-un oraş mic de provincie

Cronici sportive din perioada interbelică: când arbitrii erau părtinitori

Blestemul aurului din Apuseni. Prigoana comuniştilor împotriva celor care nu au predat la stat metalul preţios

Muzeul viu din Apuseni: case construite ca acum mii de ani, dar pregătite pentru turiştii viitorului

Curaj şi abnegaţie la 1915. Cum şi-a pus capăt zilelor o dactilografă din Blaj ca să-i scape pe 100 de români de temniţă