Un român din patru, la limita burnout-ului în 2025. Munca excesivă și presiunea termenelor, principalele cauze

În 2025, munca în România a avut un cost emoțional mai mare. Starea de bine a angajaților este fragilă, marcată de epuizare, presiune constantă și lipsă de echitate, iar riscul de burnout rămâne ridicat, în special în IT și administrația publică, arată un studiu de specialitate.

„În 2025, starea de bine a angajaţilor din România s-a aflat într-o zonă funcţională, dar fragilă”, potrivit Indexului stării de bine a angajaţilor români, realizat de RoCoach şi Novel Research pe un eşantion naţional de 1.000 de angajaţi din mediul urban.

Deşi mai mult de 41% dintre angajaţii români au reuşit să îşi menţină un nivel rezonabil de echilibru la locul de muncă, 1 din 4 angajaţi s-au aflat într-o zonă de risc psihologic şi burnout, în timp ce doar 30% au indicat cu adevărat o stare de mulţumire ridicată, caracterizată prin relaţii sănătoase, autonomie, claritate şi percepţie de corectitudine la locul de muncă.

Indexul stării de bine a angajaţilor români arată un scor de 70,3 puncte din 100 în 2025, ceea ce indică o siguranţă moderată, dar şi o vulnerabilitate crescută la şocuri organizaţionale precum schimbări de leadership, presiuni operaţionale sau instabilitate economică şi plasează România într-o zonă de „siguranţă moderată”, potrivit News.ro.

Angajații din IT, printre cei mai afectați

În 2025, bărbaţii au înregistrat o satisfacţie mai mare la locul de muncă. 72,1% au indicat o stare bună şi foarte bună, segmentul de vârstă 18–29 de ani fiind cel mai mulţumit. Domeniile cu cel mai mare grad de satisfacţie la locul de muncă în 2025 au fost comerţ/vânzări (76,4%), servicii bancare şi sănătate (73,8% fiecare) şi ONG (66,6%).

La polul opus, angajaţii din domeniile IT&C şi administraţie publică au înregistrat cele mai mici niveluri de satisfacţie.

Raportul arată că starea de bine nu este percepută de angajaţi ca un beneficiu sau un bonus, ci ca rezultatul modului în care este organizată şi condusă compania pentru care lucrează.

Diferenţele de wellbeing nu sunt aleatorii şi nici strict individuale, ci urmează linii structurale clare: poziţia în ierarhie, vechimea, domeniul de activitate şi regulile formale şi informale ale organizaţiei. În acelaşi timp, raportul arată că, pe măsură ce vechimea angajaţilor în organizaţie creşte, starea lor de bine scade de la nivelul „excelent” la „bine”, însoţită de o creştere a zonei de tensiuni gestionabile, dar persistente. Organizaţiile reuşesc să transforme entuziasmul iniţial în stabilitate, dar nu reuşesc întotdeauna să menţină energie şi sens pe termen lung.

„Datele ne-au arătat că în 2025 nu a fost vorba despre o Românie epuizată, ci despre o Românie care funcţionează cu un cost emoţional mare. Majoritatea angajaţilor îşi fac treaba, dar sistemele organizaţionale îi forţează să compenseze prin efort personal ceea ce lipseşte din designul muncii: claritate, echitate, autonomie şi relaţii sănătoase cu managementul. În 2026 provocarea reală pentru companii nu mai este retenţia, ci menţinerea vitalităţii oamenilor pe măsură ce cresc în roluri şi responsabilitate. Un angajat care rămâne, dar îşi pierde energia, nu mai creează valoare”, explică Mihai Stănescu, fondatorul RoCoach, prima companie de coaching din România şi dezvoltator al Organizational Transition Quotient (ORQ).

Principalele surse de epuizare

Conform Indexului stării de bine a angajaţilor români, în 2025 principalele surse de epuizare au fost volumul mare de muncă (23,3%), presiunea constantă a termenelor limită (19,6%), lipsa echilibrului dintre viaţa personală şi cea profesională (16,4%) şi absenţa feedbackului (9,1%). În acelaşi timp, în aproape toate segmentele analizate, şeful direct apare ca factor determinant al stării de bine a angajaţilor (19,3%).

„Dincolo de cifre, indexul arată cum este trăită munca în România în 2025: ca un sistem de presiuni, adaptări şi compromisuri pe care oamenii îl gestionează zi de zi cu un efort mult mai mare decât se vede la suprafaţă. Indexul Stării de bine a angajaţilor români măsoară calitatea reală a relaţiei dintre angajat şi organizaţia în care lucrează – cât de corecte sunt regulile, cât de clare sunt aşteptările, câtă autonomie există şi cât de mult sprijin primesc oamenii atunci când lucrurile devin dificile. Vedem foarte clar un proces de uzură organizaţională. Oamenii nu vorbesc despre beneficii, ci despre corectitudine, despre respect, despre şefi care ascultă şi despre libertatea de a-şi organiza munca fără micro-management. Limbajul este adesea emoţional şi uneori dur, ceea ce ne arată că aceste teme sunt trăite ca probleme morale, nu doar ca disfuncţii procedurale. Când angajaţii spun «să nu se mai aranjeze concursurile» sau «şefii să ne trateze ca oameni», ei vorbesc despre nevoia fundamentală de echitate şi demnitate în muncă”, spune Marian Marcu, managing partner Novel Research.

Ce este Indexul Employee Wellbeing

Indexul Employee Wellbeing 2025 este un instrument sintetic dezvoltat de RoCoach şi Novel Research pentru a măsura calitatea reală a experienţei de muncă a angajaţilor români în 2025. El este construit pe cinci dimensiuni fundamentale ale vieţii organizaţionale: claritate, autonomie, recunoaştere, echitate şi relaţii umane.

Fiecare dimensiune este standardizată pe o scară 0–100, iar scorul final reflectă starea globală de bine la locul de muncă. Indexul are o validare psihometrică solidă (Cronbach Alpha = 0,891), ceea ce confirmă că dimensiunile măsoară coerent un construct unitar de wellbeing organizaţional.

Datele au fost colectate în perioada noiembrie–decembrie 2025, prin metoda CAWI (Computer Assisted WEB Interviews), pe un eşantion de 1.000 de angajaţi din mediul urban.

RoCoach este prima companie de coaching din România şi lider în coaching executiv, de echipă şi organizaţional. Are o echipă de 20 de facilitatori acreditaţi.