Rusaliile, ființe fantastice care îi pedepsesc pe cei care muncesc în cele trei zile. De la un moment sfânt la sărbătoarea diavolului
0Credința populară spune că ielele îi pedepsesc pe cei care lucrează de Rusalii. Pentru a se feri de ele, oamenii purtau la ei în aceste zile usturoi și pelin. Acesta din urmă era pus la pălărie, la brâu, în sân și se așeza pe mese sau în pat.
În acest weekend, creștinii ortodocși au patru mari sărbători în decurs de trei zile: sâmbătă, 22 iunie, sunt Moșii de Vară. Duminică sunt Rusaliile (Pogorârea Sfântului Duh sau Cincizecimea). Luni, 24 iunie, este a doua zi de Rusalii (Sfânta Treime), sărbătoare cu dată mobilă, și nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, sărbătoare cu dată fixă.
Popular, în data de 24 iunie sunt celebrate Sânzienele sau Drăgaica, o sărbătoare păgână, în care se aduc ofrande pentru mana câmpurilor, iar la nivel mondial, este sărbătorită ia, cămașa tradițională românească.
Rusaliile, ființe fantastice: fecioare sau bătrâne
Conform tradiției populare, Ielele sau Rusaliile sunt ființe fantastice: fie fecioare frumoase, îmbrăcate în alb, fie femei bătrâne și urâte, care umblă în cete prin aer, pe la fântâni, prin pomi, pe la streșinile casei. Ele se prind în văzduh în hore, iar cine le vede dansând așa rămâne pocit. Se zice că pământul deasupra căruia ele dansează rămâne ars, bătătorit și neroditor. Se spune că cei care lucrează de Rusalii sunt pedepsiți de iele. Pentru a se feri de ele, oamenii purtau la ei în aceste zile usturoi și pelin. Acesta din urmă era pus la pălărie, la brâu, în sân și se așeza pe mese sau în pat.
Frunzele de nuc și firele de pelin, culese cu o zi înainte, de Moșii de Vară, sunt duse la biserică de Rusalii, în duminica cea mare a Pogorârii Sfântului Duh. După ce au fost sfințite, ele se pun la porți, la ferestre, la streșini și sub pernă, pentru a ține departe duhurile rele. De asemenea, acum se culeg plantele de leac.
La Rusalii, când se sfințește apa, fetele beau apă din țingălăul (clopoțelul) bisericii ca să poată hori bine. În ziua de Duminica Mare nu este bine să se smulgă nicio buruiană sau să se rupă vreo frunză din pădure, căci bate piatra semănăturile. În Transilvania, pentru a feri holdele de grindină, se fac cununi de sânziene care se pun pe casă. Vitelor li se pun aceste cununi între coarne, pentru ca fermecătoarele să nu le ia laptele.
Românii din unele părți ale Bucovinei, care vor să vindece vreun om sau vită de mușcătura unui câine turbat, caută în ziua de Rusalii gândaci de turbă pe frasini. Îi pun într-o sticluță cu apă și-i lasă până se topesc. Dacă se spală de mai multe ori cu această apă rana vitei sau a omului, aceasta se vindecă. În credința populară se zice că dacă luna bate prin geam pe fața unui copil care se află în leagăn, el devine somnambul. Acest lucru se întâmplă din cauză că ielele iau copilul și lasă în urma lui unul asemănător, dacă pruncul nu a fost botezat în cursul celor 40 de zile după Rusalii, conform lui Tudor Pamfile în „Sărbătorile la români“.
Obiceiuri din Dobrogea
Muzeograful Mirela Stîngă, de la Muzeul de Artă Populară din Constanța, ne spune că în anii ’70, cercetătorii care au făcut parte din colectivul de elaborare a „Atlasului Etnografic Român“ au adunat din localitățile dobrogene, din Tulcea și Constanța, informații importante care atestă continuitatea obiceiurilor populare precum Drăgaica sau Rusaliile. „De Rusalii, și acum, la fel ca odinioară, se culeg încă din ajun crenguțe de nuc și pelin, iar în unele localități din Tulcea se culege și cimbrișor sau cimbru de câmp, o plantă aromatică din flora spontană locală. Frunzele de nuc amintesc de limbile de foc care au coborât asupra apostolilor, la Pogorârea Sfântului Duh. Crenguțele de nuc, sfințite după Sfânta Liturghie, se pun la stâlpii porții, la geamuri, la ușă, la streașina casei sau la icoană, având rol de protecție. Pelinul și cimbrișorul se puneau în așternut, sub pernă, și se păstrau și ca plante de leac“, spune muzeograful.
De la un moment sfânt la sărbătoarea diavolului
Rusaliile se țin și pentru că Maica Domnului a mirosit o floare și a rămas însărcinată cu Iisus Hristos, scrie Theodor D. Speranția în „Răspunsuri la chestionarul de sărbători păgânești“. Alte credințe populare vorbesc despre faptul că Rusaliile sunt sărbătoarea diavolului. Se zice că odată a venit Dumnezeu pe Pământ și oamenii au vrut să meargă să-l vadă. Dracii însă, pentru ca să-i împiedice, au pus pinteni la picioare și au început să joace, pentru a atrage atenția oamenilor, scrie etnologul Antoaneta Olteanu în volumul „Calendarele poporului român“.
De Rusalii este comemorată coborârea Sfântului Duh asupra ucenicilor lui Iisus din Nazaret. Potrivit scrierilor Noului Testament, acest eveniment a avut loc în ziua rusaliilor evreiești (Savuot), la 50 de zile de la învierea lui Iisus din Nazaret. De aceea, sărbătoarea creștină mai poartă denumirea de „Cincizecime“.