Analiză Românii pun sub semnul întrebării fiecare cheltuială. Ce riscă economia dacă acest fenomen continuă

Dacă în urmă cu doar câțiva ani mulți români cumpărau impulsiv, astăzi tot mai mulți se întreabă înainte de orice achiziție: „chiar am nevoie de asta?” sau „îmi permit să fac această cheltuială acum?”. 

De la coșul de cumpărături din supermarket până la vacanțe, electrocasnice sau mașini, comportamentul de consum pare să fi intrat într-o nouă etapă, dominată de prudență și incertitudine.

„Conceptul de «economie a fricii» captează foarte precis psihologia actuală a pieței. Parcurgem, din păcate, o perioadă în care piața din România traversează o etapă marcată de o prudență extremă. Trecerea de la un consum bazat pe impuls și dorință la unul dictat de necesitate și utilitate strictă este deja vizibilă în cifre”, explică Adrian Negrescu, analist economic, pentru „Adevărul”.

De la cumpărături impulsive la cumpărături din necesitate

În opinia sa, transformarea comportamentului de consum nu este doar o percepție, ci o realitate susținută de mai multe tendințe și indicatori macroeconomici clari. „Anticipam acest fenomen când, încă de acum doi ani, avertizam că românii vor ajunge să meargă la supermarket ca la muzeu, să admire produsele și să nu și le poată permite. Spuneam că vom ajunge să trăim sub semnul promoțiilor, al vânzărilor la suta de grame, iar realitatea confirmă, practic, că românii s-au înscris, de voie, de nevoie, în cursa promoțiilor, un fel de «Jocurile Foamei» în variantă românească”, afirmă analistul.

Conform spuselor sale, una dintre cele mai evidente schimbări este orientarea către produse mai ieftine.

„Asistăm, în primul rând, la efectul de «trading down». Oamenii renunță la brandurile premium în favoarea mărcilor proprii ale supermarketurilor (private label). Coșul de cumpărături rămâne similar ca volum, dar scade semnificativ ca valoare și calitate percepută”, continuă el.

De altfel, schimbarea este vizibilă și în cazul achizițiilor importante. „În al doilea rând, vedem o contracție a bunurilor de folosință îndelungată. Vânzările de electrocasnice, mobilier și electronice, precum noile generații de smartphone-uri, înregistrează cicluri de înlocuire mult mai lungi. Cumpărăturile se fac preponderent pentru a înlocui un produs defect, nu pentru un simplu upgrade,” este de părere Adrian Negrescu.

Cine resimte cel mai puternic presiunea economică

 „Acest climat de incertitudine lovește diferit segmentele demografice, însă schimbarea de paradigmă este vizibilă la toate nivelurile de venit. Cei mai afectați sunt cei cu veniturile cele mai mici, mai ales cei plătiți cu salariul minim pe economie, familiile cu copii și pensionarii. Pentru ei, bugetul este absorbit aproape integral de alimentele de bază și facturile la utilități, lăsând zero spațiu pentru alte cheltuieli. Altfel spus, focusul este exclusiv pe supraviețuire”, punctează acesta.

Nici familiile cu venituri medii nu mai consumă la fel ca în trecut. „În cazul familiilor cu venituri medii acționează efectele «economiei fricii». Se taie drastic din bugetele pentru vacanțe, ieșiri la restaurant și divertisment pentru a menține un standard de viață iluzoriu”, mărturisește Adrian Negrescu.

„Nici cei cu venituri ridicate nu sunt imuni la această criză. Impactul nu se vede în coșul zilnic, ci în deciziile majore de capital. Amână achiziția de imobile, mașini de lux sau investiții riscante, preferând lichiditatea sau activele sigure.”

Ce se întâmplă dacă românii continuă să consume tot mai puțin

Adrian Negrescu avertizează că efectele nu se vor limita la bugetele familiilor, ci se pot propaga în întreaga economie.

„Dacă acest comportament defensiv se accentuează, unda de șoc se va propaga rapid în întreaga structură a economiei românești, care este dependentă istoric de consumul intern. Marjele de profit ale retailerilor se vor comprima. Companiile vor fi forțate să își regândească lanțurile de aprovizionare, să reducă stocurile de produse premium și să intre în războaie agresive ale prețurilor, ceea ce poate duce la falimente în rândul afacerilor mici și mijlocii”, crede el.

De altfel, completează acesta, „mediul de afaceri reacționează în oglindă la frica populației. În fața unei cereri anemice, companiile vor amâna sau anula planurile de extindere și modernizare. Incertitudinea privind viitoarele modificări ale pragurilor de impozitare sau ale cotelor TVA va bloca și mai mult capitalul în conturi.”

În opinia sa, reducerea consumului poate crea un cerc vicios, inclusiv pentru finanțele statului: „O încetinire a consumului lovește direct în încasările la bugetul de stat, din TVA și accize. Într-o perioadă în care deficitul bugetar este deja o problemă cronică, ce necesită finanțare prin datorie publică, scăderea veniturilor din consum ar putea forța statul să crească din nou presiunea fiscală, alimentând astfel un cerc vicios al stagnării.”

O schimbare care ar putea dura ani

Analistul consideră că nu este vorba despre o fluctuație temporară, ci despre o schimbare profundă în felul în care românii privesc consumul și banii: „Pe ansamblu, suntem martorii unei modificări profunde și, foarte probabil, ireversibile pe termen mediu. Nu asistăm doar la o criză ciclică obișnuită, ci la o suprapunere de șocuri - inflație, criză politică și impredictibilitate fiscală internă - care au modificat arhitectura psihologică a consumatorului. Nu vom ieși prea repede din această criză de consum.”

Adrian Negrescu crede că va mai dura cel puțin un an, dacă nu mai mult, până când oamenii își vor face din nou curaj să facă cumpărături mai ample. „Și asta, bineînțeles, doar în condițiile în care va scădea inflația, iar veniturile lor vor crește. Două condiții care, din păcate, au șanse mici să devină realitate în următorii doi ani,” conchide el.