România, vulnerabilă în cazul unui atac. „Spunem «ne apără NATO», dar evităm să spunem adevărul incomod”. Comparația cu sistemul finlandez
0Sociologul Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research, a criticat într-o postare pe Facebook ideea că „ne apără NATO” și atitudinea relaxată a populației față de amenințările de securitate, declarând că „ascunde o uriașă fugă de răspundere și o gigantică iresponsabilitate față de cea dintâi datorie, aceea de apărare a țării.”
NATO și EUROPA suntem în primul rând noi! De ce lipsa de curaj politic ne lasă vulnerabili și de ce avem nevoie de cultivarea sistematică a unei mentalități strategice
Măsurăm sistematic la INSCOP Reseach opinia publică din România de 12 ani. În general, românii au o relaxare față de amenințările de securitate, cultivată de fetișul discursiv ale elitelor politice reprezentat de formula magică «ne apără NATO». O formulă aproape ezoterică, dar care ascunde o uriașă fugă de răspundere și o gigantică iresponsabilitate față de cea dintâi datorie, aceea de apărare a țării.
Pentru ca ce nu spun elitele de toate felurile, politice, academice, de afaceri, mediatice și nici populația nu pare a sesiza este ca NATO suntem în primul rând noi. Cea mai puternică forță de apărare a NATO de pe teritoriul României este și va rămâne Armata țarii, lăsată de peste trei decenii fără resurse, fără capabilități, fără oameni bine pregătiți si bine plătiți”, a transmis directorul INSCOP.
Remus Ștefureac arată că România nu și-a tratat serios propria securitate. Deși este stat de frontieră al NATO și UE, a respectat angajamentul de a aloca 2% din PIB pentru Apărare doar sporadic după 2014, ceea ce indică o lipsă de consecvență și responsabilitate strategică.
„Asta înseamnă că, în peste 80% din timp, statul român nu și-a respectat consecvent propriul angajament fundamental de securitate. Acela de 2%, nu 4-5% cât am avea în realitate nevoie dacă ne-am preocupa serios de apărarea noastră și am dori să nu mai repetăm niciodată în istoria noastră situația în care jumătate de milion de români să fie schingiuiți și măcelăriți în închisorile gestionate de un stat ostil pe teritoriul nostru, așa cum s-a întâmplat în primele două decenii ale comunismului instalat cu tancurile sovietice pe plaiurile noastre”, adaugă acesta.
Remus Ștefureac consideră că problema fundamentală este lipsa de curaj a clasei politice de a spune populației adevărul strategic, acela că țara noastră poate fi amenințată.
„Această realitate nu este o speculație, ci este confirmată chiar de Federația Rusă. În 2022, când a atacat statul suveran Ucraina, Vladimir Putin a cerut explicit «revenirea la situația din 1997», adică o Europă Centrală și de Est fără NATO — ceea ce ar însemna, implicit, scoaterea României din arhitectura de securitate occidentală.
Aceasta este, în sine, o amenințare directă la adresa securității naționale a țării noastre”, precizează acesta.
„Avem un sistem de voluntariat limitat și slab promovat”
Directorul INSCOP spune că subfinanțarea Apărării nu e doar o chestiune de buget, ci o problemă de responsabilitate strategică.
Armata României este subfinanțată, prost dotată raportat la riscuri, afectată de lipsă de personal, fără o rezervă militară solidă și fără un sistem coerent de pregătire a populației pentru situații de criză.
„Nu avem serviciu militar obligatoriu. Avem un sistem de voluntariat limitat și slab promovat. Nu avem o populație pregătită pentru situații de criză. Loialitatea față de țara, patriotismul sunt confiscate de portavocile întreținute de un stat ostil. Nu avem infrastructură de protecție civilă (buncăre, adăposturi, exerciții reale) la un nivel care să reflecte realitățile geopolitice actuale.
Mai grav, există o disonanță periculoasă între discursul public și realitate: spunem «ne apără NATO», dar evităm să spunem adevărul incomod — NATO nu este o poliță de asigurare pasivă, ci o alianță militară bazată pe capacitatea fiecărui stat de a se apăra singur, cel puțin în prima fază a unui conflict”, transmite Remus Ștefureac.
Fără o armată credibilă, adaugă acesta, România nu este un aliat puternic, ci un aliat vulnerabil.
„Iar vulnerabilitatea invită presiunea, șantajul și testarea limitelor, inclusiv de nouă coloana a V-a care ar vinde mâine suveranitatea țării pentru a fura liniștit într-o țară fără reguli, condusă doar de o nomenklatura după modelul celei comuniste”, adaugă directorul INSCOP.
„Finlanda a construit timp de decenii o cultură a apărării naționale”
Face o comparație cu modelul finlandez, considerându-l „poate cel mai important pentru noi”, aducând în discuție declarațiile recente ale președintelui Finlandei, Alexander Stubb, de la Davos:
„Poate armata Finlandei să se apere împotriva unui atac rusesc? Răspunsul meu este: da.”
„Poate Europa să se apere? Răspunsul meu este fără echivoc: da.”
„Împreună cu Polonia, avem cea mai mare artilerie din Europa, inclusiv rachete cu rază lungă de acțiune, terestre, navale și aeriene.”
„Avem serviciu militar obligatoriu. Un milion de finlandezi au trecut prin pregătire militară. Putem mobiliza 280.000 de soldați în câteva săptămâni.”
„Războaiele se duc pe câmpul de luptă, dar se câștigă acasă. De aceea avem adăposturi civile pentru 4,4 milioane de finlandezi, precum și rezerve pentru hrană, energie și electricitate.”
Așadar, precizează Remus Ștefureac, comparația dintre cele două țări „scoate în evidență una dintre cele mai grave slăbiciuni ale politicii noastre de securitate: diferența de mentalitate strategică.”
„Finlanda, o țară cu o populație semnificativ mai mică decât România și cu o amenințare directă, constantă și istorică din partea Rusiei, a construit timp de decenii o cultură a apărării naționale: bugete consistente, rezervă militară masivă, pregătirea populației, infrastructură de protecție civilă și o acceptare socială clară a ideii că țara trebuie să fie capabilă să se apere singură.
Acesta abordare ar trebui să fie un pilon critic al proiectului de țară al României pentru următorul deceniu. Un deceniu la finalul căruia românii să spună în sondajele de opinie că «NATO sau Europa suntem noi!»”, încheie acesta.