Pateul de ficat: mulţi nitriţi, puţin ficat

Pateul de ficat este ieftin şi gustos, fiind preferat de mulţi români, deşi conţine o cantitate mare de aditivi alimentari (E-uri) şi mai puţin carne. Cel puţin, asta indică un studiu derulat de Asociaţia Pro Consumatori, care arată că majoritatea conservelor din magazin conţin apă, E-uri, grăsimi şi extrem de puţină carne.

Spre deosebire de România, în mai multe ţări din Uniunea Europeană, trendul actual este creşterea şi hrănirea organică a animalelor, pentru a se putea produce un pateu „curat” şi sigur pentru consumul uman. 

Concret, un studiu realizat de Asociaţia Pro Consumatori (APC) arată că trei din zece conserve care se găsesc la raft conţin apă multă şi peste 80% din restul cantităţii este reprezentată de nitriţi. Apoi, românii preferă pateul din carne de porc (52% din conservele de pate sunt cu ficat de porc), dar conţinutul de ficat de porc din conservă este între 5 şi 46%. Mai departe, 31% din pateuri au ficat de pui, conţinutul de ficat de pui din conservă variind între 9,6% şi 40%. Când vine vorba de alte ingrediente din pateu, aditivul de porumb, slănina şi şoriciul sunt „bombe calorice şi care fac din pateul de ficat un aliment care trebuie evitat în curele de slăbire şi boli ale inimii sau ficatului”, puncta recent şi Autoritatea Naţională  pentru Protecţia Consumatorului (ANPC). 

Nici pateurile vegetale nu sunt lipsite de E-uri. Un studiu de la finele anului 2019 arată că mai mult de jumătate din pateurile vegetale româneşti au cel puţin 7 aditivi. Infocons a realizat un studiu cu etichetele produselor tip pateu vegetal ce se regăsesc pe piaţă. Au fost analizate 23 de produse. Astfel, din punct de vedere al aditivilor alimentari, produsele au între 3 şi 12 aditivi,  95,65% conţin caragenanul (E407), 91,30% au monoglutamat de sodiu (E621), iar 69,56% din produsele studiate,  ascorbat de sodiu (E301). Referitor la conţinutul de carne, 91,30% din produse au mai puţin de 5 grame de proteine per 100 g. 

„Calitatea produselor agro-alimentare, şi nu numai, nu se ridică la standardele din vestul Europei, ceea ce se vede şi în starea de sănătate”, preciza recent preşedintele InfoCons, Sorin Mierlea. 

Un alt studiu realizat în Marea Britanie şi dat publicităţii ieri arată că pateul din ficat de pui poate fi nociv pentru sănătate şi poate duce la toxiinfecţii alimentare, dacă nu este adecvat preparat înainte de a fi comercializat. Cercetătorii britanici au analizat timp de doi ani pateu din ficat de pui cu 81% carne, descoperind bacteria Campylobacter (bacil gram negativ care provoacă infecţii).  Altă cercetare recentă realizată în Noua Zeelandă arată că 90% din ficatul de pui infectat cu Campylobacter conţine bacilul în ţesutul intern al ficatului, astfel că prăjitul nu-l distruge. Alte ţări sunt însă mai evoluate când vine vorba de siguranţa alimentară. Spre exemplu, în Belgia, se comercializează cu precădere pateul de ficat produs intern, de la animale crescute la fermă, hrănite organic şi în ritmul natural.