Munca de acasă e „depășită”? Utilizatorii de internet nu sunt de acord. Plusuri și minusuri la 5 ani de la pandemie

La cinci ani de la pandemie, munca de acasă rămâne un subiect fierbinte. Deși doar 4% dintre joburile noi din 2025 sunt în regim remote, potrivit datelor oficiale, românii reacționează vehement în mediul online la articolele care anunță „sfârșitul lucrului de acasă”. Pe Reddit, sute de utilizatori critică narativul promovat de companii și mass-media, denunțând ceea ce numesc „propagandă corporatistă” și cerând păstrarea flexibilității.

„Discuțiile despre munca de la distanță îmi aduc aminte de cele despre designul de tip open-space”, spune Alex Dincovici, lector asociat la SNSPA și Universitatea din București. „Și acolo a existat un moment, destul de ușor de trasat, în care acest tip de design de birouri a început să fie promovat, pe premise parțial greșite.”

Open-space-ul a fost vândut drept o soluție miraculoasă: mai multă colaborare, mai multă inovație, mai multă productivitate. În realitate, a adus și costuri invizibile: de la pierderea intimității și a concentrării, până la o creștere a numărului de ședințe fără sens, conform spuselor sale.

„Întâlnirile online tind să fie mai numeroase, cu mai mulți oameni, dar cu mai puțină lume atentă la ceea ce se discută”, observă Alex Dincovici. Pentru unii, biroul open-space rămâne sinonim cu agitația, zgomotul și orele pierdute pe drum. Pentru alții, munca de acasă e la fel de complicată, pentru că presupune spațiu dedicat, disciplină și resurse pe care nu toți le au.

Dincolo de preferințe și studii, cheia pare să stea în specificul activității și cultura organizațională. „Oamenii care au nevoie de liniște și funcționează cel mai bine individual vor prefera munca de la distanță. Alții se hrănesc din contactul direct. Important este ca firmele să analizeze atent procesele interne și să decidă ce formă hibridă funcționează cel mai bine pentru fiecare echipă”, explică antropologul.

Sociolog: „Mediul online slăbește înțelegerea interacțiunilor colective”

Pandemia și extinderea internetului de mare viteză au schimbat profund modul în care oamenii muncesc. Pentru domeniile care nu implică activități fizice, precum analiza de date, IT sau comunicarea: munca de acasă a devenit o opțiune firească. „Pentru cei care nu depun muncă fizică sau în medii fizice specifice, activitatea a putut fi translatată relativ ușor acasă sau oriunde altundeva, printr-o simplă conexiune la internet și posibilitatea organizării de întâlniri online”, explică sociologul Răzvan Dumitru.

Modelul remote a fost rapid îmbrățișat de mulți angajați. „A redus efortul și costurile deplasării la birou și a deschis posibilitatea rezolvării unor nevoi casnice și de familie: să ne gândim la părinții care trebuie să stea cu copiii lor. Pentru unii, a însemnat și diminuarea disconfortului social din mediul profesional”, spune el.

Avantaje și zone gri ale muncii remote

Schimbarea a adus însă și efecte mai puțin discutate. „Pentru management, munca de acasă a redus posibilitatea controlului direct asupra modului în care este folosit timpul de lucru de către angajați. În același timp, pentru angajați a lăsat o anumită opacitate privind folosirea acestui timp, care putea fi împărțit și cu alte activități”, explică sociologul.

El observă că interacțiunea umană s-a simplificat excesiv: „Întâlnirile online și schimbul de informații exclusiv electronic au redus complexitatea relațiilor de lucru. Mediul online slăbește înțelegerea interacțiunilor colective și a vitezei cu care se pot înțelege participanții pentru rezolvarea unor probleme. Nici videocall-ul, deși mai complex decât emailul sau telefonul, nu acoperă întreaga complexitate a interacțiunii directe.”

Impactul asupra conflictelor și cooperării

Potrivit lui Răzvan Dumitru, această diminuare a contactului direct poate duce și la efecte mai subtile: „Reducerea interacțiunii față în față poate diminua posibilitățile de rezolvare a conflictelor sau de atenuare a diferențelor de opinii. Fenomenul este vizibil și în mediul online, mai ales pe rețelele de socializare, unde lipsa contactului direct amplifică asperitățile.”

Sociologul consideră că această ipoteză merită testată sistematic, printr-un studiu comparativ între dinamica conflictelor în interacțiunile directe și cele mediate digital. „Până și liderii politici, obișnuiți cu negocieri complexe, par afectați de mutarea relațiilor în online. Fosta cancelară a Germaniei, Angela Merkel, atribuie lipsa întâlnirilor directe din timpul pandemiei ca posibilă cauză a escaladării tensiunilor care au precedat invazia Rusiei în Ucraina”, amintește Răzvan Dumitru, citând un interviu recent publicat de Mediafax.

În opinia sociologului digitalizarea muncii a adus libertate și eficiență, dar și o pierdere de profunzime în comunicare. „Niciun canal online, oricât de sofisticat, nu poate înlocui pe deplin interacțiunea umană directă. În spatele confortului tehnologic rămâne mereu o nevoie esențială de prezență și dialog autentic.”

 „Cine mai vrea să piardă trei ore pe drum până la Pipera?”

Un articol recent publicat de Știrile ProTV, intitulat „Munca de acasă nu mai e dorită nici de angajatori, nici de angajați, la cinci ani de la pandemie”, a stârnit un val de reacții pe Reddit România. În câteva ore, thread-ul dedicat a adunat peste o mie de voturi și sute de comentarii, majoritatea critice față de concluziile articolului.

„Care mințiți, bă, aici? Nu v-ar fi rușine!”, scrie un utilizator, iritat de tonul materialului. Altul ironizează contrastul dintre realitate și narațiunea din presă: „Nimeni nu vrea să piardă 1,5–3 ore până la Pipera zilnic, doar ca să intre în aceleași apeluri pe Zoom, dar din open space.”

„Genul de articol finanțat și citat de angajatori”

Numeroși comentatori acuză o campanie de PR mascată în favoarea companiilor care încearcă să readucă angajații la birou. „Articole plătite de firmele cu clădiri de birouri. Când vezi câte reacții negative au, îți dai seama cât de departe sunt de realitatea angajaților”, notează un utilizator. Altul punctează cu sarcasm: „Se vede că l-au scris din open space, între două cafele și o bârfă de echipă. Unde-s doi, puterea crește: unde-s trei, se năruiește.”

Unii văd în acest tip de articole o tentativă de justificare a managementului: „Își dau seama că se poate face treabă și fără middle management. Altfel stai o oră în ședință doar ca să pari ocupat.”

Argumentele angajaților: zgomot, stres și timp pierdut

Pe Reddit, experiențele personale sunt variate, dar converg spre aceeași idee: revenirea la birou nu aduce eficiență. „Pur și simplu nu mai pot să mă concentrez când o sută de oameni vorbesc în același timp. Când merg la birou, nu fac nimic toată ziua”, scrie un utilizator. Un altul adaugă: „La firmă stai cu căștile pe urechi ca să nu auzi zumzetul din open space. Lucrezi mai bine de acasă, dar tot tu ești vinovat dacă nu te poți concentra la birou.”

Unii subliniază dimensiunea economică: „Evident că firmele vor să readucă oamenii la birou. Clădirile de birouri goale sunt o gaură în buget pentru dezvoltatori.”

„La birou suntem toți fericiți și productivi”

Cea mai apreciată intervenție ironizează clișeele corporatiste: „Fix asta vor angajații: să-și piardă orele în trafic, să ardă benzina și să toace mașina cu naveta, ca apoi să ajungă la „familia” de la birou, unde e mai mult circ decât muncă. Ah, și să nu uităm de șeful care vine să-ți dea task-uri doar ca să-și umple egoul. Evident, toți fericiți și 200% productivi.”

Comentariul a fost votat de peste 200 de utilizatori și a devenit un rezumat simbolic al thread-ului.

„E simplu: lăsați libertatea de alegere”

Printre reacțiile mai moderate, un utilizator propune o soluție pragmatică: „Lăsați angajații care doresc să lucreze de la birou să vină, iar ceilalți să rămână acasă. Vom vedea câți vin de fapt.”

Această opinie reflectă un consens larg: angajații cer flexibilitate, nu extremismul unei singure formule.

Doar 4% dintre joburile din 2025 au fost remote

În 2025, piața muncii din România a înregistrat un decalaj vizibil între ofertele angajatorilor și preferințele candidaților. Potrivit datelor eJobs, doar 4% dintre cele aproximativ 200.000 de locuri de muncă noi publicate pe platformă au oferit posibilitatea lucrului de la distanță, însă aceste joburi au atras 14% din totalul aplicărilor, echivalentul a 1,1 milioane de aplicații din cele 8 milioane depuse în primele nouă luni ale anului.

Tendința confirmă un fenomen instalat după pandemie: cererea pentru flexibilitate rămâne constant ridicată, chiar dacă oferta se restrânge.

Discrepanță între așteptările angajatorilor și dorințele angajaților

„Sunt în continuare oportunități pentru cei care vor să se angajeze, cu toate că timpul mediu de angajare a crescut ușor față de anul trecut, iar angajatorii au ridicat nivelul de așteptări pe care le au de la candidați”, a explicat Roxana Drăghici, Head of Sales în cadrul eJobs.

Ea subliniază că procesul de recrutare este mai rapid pentru specialiști sau persoane cu experiență minimă, dar rămâne dificil pentru tinerii aflați la primul loc de muncă. „Față de aceștia există o temere legată de durata de acomodare și de faptul că, în general, au fost asociați cu o rată mare de fluctuație”, spune Drăghici.

Cele mai multe joburi la distanță au venit în continuare din domeniile call-center/BPO, IT & telecom, retail, marketing, asigurări și educație/training. La nivel general, peste 80% dintre posturile publicate în 2025 au fost full-time, 10% part-time, iar restul proiecte sezoniere sau internshipuri.

Din totalul joburilor noi, 93% au provenit de la angajatori din România, iar 7,2% de la companii din străinătate. Luna iulie a fost cea mai activă, cu aproximativ 25.000 de poziții deschise, față de o medie lunară de 20.000 pentru restul anului.

Retailul rămâne domeniul cu cele mai multe anunțuri (50.000), urmat de servicii și call-center/BPO, cu câte 27.000 fiecare. Industria alimentară a publicat 22.000 de anunțuri, iar peste 15.000 de posturi au fost disponibile în transport & logistică, producție, turism, construcții și sectorul financiar-bancar.

Cele 200.000 de joburi au generat 8 milioane de aplicări în primele trei trimestre, cei mai activi fiind candidații entry-level, urmați de cei mid-level și de cei fără experiență. În schimb, angajații seniori și managerii au rămas segmentul cel mai stabil, aplicând cel mai puțin în acest an.

La nivel regional, Bucureștiul rămâne lider detașat, urmat de Iași, care a depășit Clujul, și de Brașov, Ilfov și Timiș. Pe ultimele poziții se află Argeș, Mureș și Arad, cu între 13.000 și 15.000 de locuri de muncă fiecare.

În prezent, pe platforma eJobs sunt disponibile peste 24.000 de locuri de muncă, iar alte 6.000 pot fi găsite pe iajob.ro, platformă de recrutare rapidă aparținând aceluiași grup.