Motivul pentru care tot mai mulți oameni evită să urmărească știrile. „Acum nu mai am acea anxietate”

Tot mai mulți oameni aleg să se deconecteze de la știri, un fenomen aflat la cel mai înalt nivel înregistrat până acum, arată un nou raport.

Motivele variază: pentru unii este vorba despre volumul imens de știri, pentru alții despre impactul emoțional al titlurilor negative sau despre neîncrederea în mass-media. Pe forumuri online dedicate sănătății mintale, oamenii discută despre cum să facă un pas înapoi, de la stabilirea unor limite până la eliminarea completă a știrilor din viața lor, scrie The Guardian.

„De când nu mai urmăresc știrile, pur și simplu nu mai am acea anxietate. Nu mai am teamă”, a spus Mardette Burr, o pensionară din Arizona, care spune că a renunțat să se uite la știri acum aproximativ opt ani. „Au fost momente în care mă trezeam la două-trei dimineața supărată din cauza a ceva ce se întâmpla în lume și asupra căruia nu aveam mare control.”

Fenomenul a atins un nivel record

Nu este singura. La nivel global, evitarea știrilor este la un nivel record, potrivit unui sondaj anual realizat de Reuters Institute for the Study of Journalism și publicat în iunie. Anul acesta, 40% dintre respondenți, chestionați în aproape 50 de țări, au spus că evită uneori sau adesea știrile – în creștere de la 29% în 2017 și la egalitate cu cea mai ridicată cifră înregistrată vreodată.

Procentul a fost chiar mai mare în SUA (42%) și în Marea Britanie (46%). În toate piețele, principalul motiv invocat de cei care încearcă să evite știrile a fost impactul negativ asupra stării de spirit. Respondenții au mai spus că sunt epuizați de cantitatea de știri, că există prea multă acoperire a războaielor și conflictelor și că nu pot face nimic concret cu informațiile primite.

Julian Burrett, un specialist britanic în marketing, a spus că s-a deconectat intenționat de la știri încă din pandemie, după ce simțea că devenise aproape dependent de fluxul constant de actualizări negative. A șters majoritatea aplicațiilor media de pe telefon și evită buletinele TV. Anul trecut, a înființat chiar o mică comunitate pe Reddit, r/newsavoidance, pentru a „analiza avantajele și dezavantajele, sfaturile și instrumentele pentru a evita știrile”.

Alți intervievați de The Guardian au descris abordări diferite. Unul a spus că verifică știrile o dată pe săptămână pentru a rămâne informat fără să fie copleșit. Altul a spus că a evitat știrile de ani de zile, invocând efectul lor asupra dispoziției și lipsa de încredere în presă. Un bărbat din Maryland a descris cum se simțea „într-o stare de furie” din cauza evoluțiilor politice recente și încearcă să își stabilească limite, citind doar titlurile.

Știrile pot afecta sănătatea mintală

Studiile sugerează că expunerea crescută la știri – în special prin televiziune și rețele sociale, și mai ales la acoperirea evenimentelor tragice sau tulburătoare – poate afecta sănătatea mintală.

De zeci de ani, Roxane Cohen Silver a analizat consecințele consumului de media despre crize, de la 11 septembrie și pandemia de Covid-19 până la dezastre climatice și atacuri armate.

„Cu cât expunerea este mai mare, cu atât observăm o suferință mai intensă în rapoartele oamenilor privind sănătatea lor mintală: mai multă anxietate, mai multă depresie, mai multe simptome de stres post-traumatic, simptome de stres acut”, a spus Silver, profesoară de psihologie, medicină și sănătate publică la Universitatea California, Irvine.

În ultimii ani, cercetările ei au arătat că polarizarea politică este un factor major de stres pentru americani. În mod similar, în sondajul Stress in America al Asociației Americane de Psihologie, principalele preocupări au fost cele politice, urmate de economie și de răspândirea știrilor false.

Odată cu apariția smartphone-urilor și a rețelelor sociale, oportunitățile de expunere la conținut tulburător au explodat, a subliniat Silver.

„Există numeroase oportunități de a fi expus la știri în permanență – fie prin notificările de pe telefoane, fie pentru că oamenii consumă știri simultan prin diverse canale”, a spus ea.

Vizionarea imaginilor explicite, în special, este asociată cu suferință psihologică – o problemă într-o eră în care imagini tulburătoare ale tragediilor circulă liber, dincolo de controlul redacțiilor.

Sfaturile specialiștilor

Tot mai multe sfaturi online promovează modalități mai sănătoase de a consuma știrile. Multe se concentrează pe stabilirea unor limite, astfel încât oamenii să caute informația atunci când sunt pregătiți, în loc să fie bombardați constant. Asta ar putea include abonarea la buletine sau rezumate de la surse de încredere, dezactivarea alertelor de știri și limitarea timpului petrecut pe rețelele sociale.

„Oamenii pot rămâne informați fără să cadă în doomscrolling”, a spus Silver. Aplicând concluziile cercetărilor ei în propria viață, citește știrile online, dar evită videoclipurile, televiziunea și rețelele sociale.

„Nu văd niciun beneficiu psihologic sau fizic în consumul acelor tipuri de imagini”, a spus ea. „Dacă citesc un articol și există un video, nu dau click pe el.”

Ea recomandă stabilirea unor intervale clare pentru a citi știrile, în loc să rămâi permanent scufundat în acel mediu, menționând că ajută ca oamenii să simtă că au control asupra nivelului de expunere.

Benjamin Toff, director al Minnesota Journalism Center la Universitatea din Minnesota, a studiat fenomenul în cartea sa Avoiding the News. El face o distincție importantă între cei care evită constant știrile și cei care doar își limitează consumul – ultimul comportament, spune el, este „perfect sănătos”.

Autorii au observat că evitarea constantă a știrilor este mai des întâlnită în rândul tinerilor, femeilor și persoanelor cu statut socio-economic scăzut.

„Dacă, așa cum credem noi, este de dorit ca oamenii să aibă aceleași oportunități de a se implica politic, de a vota, de a-și exprima opiniile pe subiecte politice importante, atunci considerăm că este o problemă faptul că oamenii se deconectează de la știri”, a spus Toff.