Mașinuțele electrice mici, probleme sau soluții pentru traficul din orașe: „Ajungi la teama că rămâi fără baterie”

Mașinile electrice de mici dimensiuni au devenit tot mai populare în România. Unii români le apreciază datorită accesibilității lor și pentru că sunt mai ușor de manevrat pe străzile orașelor, însă pentru alți români conducerea unei astfel de mașini ar însemna mai multe neajunsuri.

Mașinile electrice de mici dimensiuni sunt numite „quadricicluri” în Europa, termen care indică vehicule ușoare cu patru roți, situate la granița dintre motociclete și autoturisme.

Controversele mașinilor de mici dimensiuni

Ele sunt împărțite în două categorii principale: L6e (quadricicluri ușoare) și L7e (quadricicluri grele).

„Această clasificare a fost concepută pentru a sprijini opțiuni de transport urban accesibile și eficiente din punct de vedere al consumului. Totuși, acest lucru nu înseamnă că oferă un nivel echivalent de siguranță sau performanță cu cel al autoturismelor clasice. În unele țări, aceste vehicule sunt promovate drept «mașini fără permis», ceea ce poate induce în eroare cumpărătorii în privința restricțiilor reale. În realitate, chiar dacă anumite modele L6e pot fi conduse cu un permis minim (de exemplu, categoria AM pentru mopede sau în baza unor drepturi dobândite anterior), ele necesită în continuare înmatriculare, plata taxelor și asigurare pentru a putea circula legal pe drumurile publice”, informează platforma CarInterior, dedicată pieței auto.

În ultimii ani, interesul românilor a crescut pentru acest tip de mașini. Unii mizează pe prețul mai mic de achiziție și asigurare, alții le apreciază pentru că sunt mai ușor de folosit în orașe afectate de insuficiența locurilor de parcare. Întreținerea lor este simplificată, având mai puține sisteme decât vehiculele convenționale, iar airbagurile nu sunt obligatorii.

Specialiștii arată însă că „mașinuțele” electrice au mai multe neajunsuri. Spațiul interior este limitat, fiind adesea potrivite pentru o singură persoană, iar bagajele voluminoase nu încap. Încălzirea este mai puțin eficientă, iar viteza maximă este, în general, limitată la 25 de kilometri pe oră, la unele modele ajungând la 45–50 de kilometri pe oră. De asemenea, oferă o protecție marginală pentru ocupanți, potrivit testelor de siguranță realizate de Euro NCAP.

Nu oricine le poate conduce

În România, cei care vor să conducă o astfel de mașină trebuie să aibă vârsta minimă de 16 ani.

„Chiar dacă sunt denumite generic mașini fără permis, este important de menționat că, de fapt, necesită deținerea unui permis de conducere specific, și anume pentru categoria B1 sau AM. Examenul pentru această categorie implică rezolvarea unui chestionar, unde trebuie să obții minimum 22 de răspunsuri corecte dintr-un total de 26 de întrebări. De asemenea, este necesară susținerea unei probe practice, unde candidatul este evaluat de un examinator al Poliției”, notează platforma asigurări.ro.

Site-ul de specialitate CarInterior le recomandă celor care vor să achiziționeze astfel de mașini să țină cont de parametrii tehnici ai acestora, nu de reclama care li se face.

Viteza maximă trebuie să fie limitată electronic la 45 km/h pentru categoria L6e, deoarece depășirea acestei limite încadrează vehiculul la L7e sau îi poate anula omologarea. Puterea motorului nu trebuie să depășească 4 kW în cazul motoarelor termice și 6 kW pentru cele electrice, iar aceste date trebuie verificate în documentația oficială. Masa vehiculului, respectiv greutatea la gol, trebuie să se încadreze în limitele impuse de Uniunea Europeană, deoarece modificările ulterioare pot duce la pierderea conformității.

„Este esențială și omologarea de tip, fiind necesar marcajul ECWVTA (European Community Whole Vehicle Type Approval), întrucât omologările naționale pot să nu fie suficiente pentru utilizarea în alte state. De asemenea, vehiculul trebuie să fie echipat cu sisteme complete de iluminare și semnalizare, incluzând faruri, stopuri, semnalizatoare și elemente reflectorizante. Pentru utilizatorul obișnuit, regula e simplă: dacă vânzătorul nu poate furniza un certificat de conformitate (CoC) care să ateste încadrarea L6e/L7e, mai bine renunți la achiziție”, arată platforma dedicată pieței auto.

Ce trebuie verificat la „mașinuțe”

Înainte de a alege o astfel de mașină, specialiștii recomandă verificarea clasificării acesteia ca L6e sau L7e. De asemenea, cumpărătorii trebuie să solicite Certificatul de Conformitate (CoC) de la producător sau dealer, să verifice cerințele locale privind permisul, taxele de drum și asigurarea, dacă sunt furnizate plăcuțele de înmatriculare și dacă modelul permite transportul pasagerilor. Înainte de achiziție trebuie testate sistemele de iluminare, claxonul, oglinzile și frânele.

Specialiștii recomandă astfel de vehicule celor care locuiesc într-un oraș aglomerat, doresc cerințe minime de licențiere și parcurg zilnic sub 30 de kilometri. Sunt potrivite și pentru zonele rurale, uneori pentru transport ușor de marfă.

„Ai nevoie de viteză mare sau acces pe autostradă? Nu este potrivit. Vrei să conduci fără permis complet? Confirmă eligibilitatea în țara ta. Plănuiești navete lungi? Analizează autonomia și nivelul de confort. Te preocupă siguranța? Consultă datele independente din testele de impact, dacă există”, arată platforma.

Astfel de mașini nu sunt la fel de utile pentru cei care călătoresc frecvent peste 60 de kilometri sau transportă des pasageri; în acest caz, mai potrivită ar putea fi o mini-mașină second-hand. De asemenea, semnale de alarmă pot fi modelele neînmatriculate, promovate ca „legale pe drumurile publice”, cele propuse de dealeri care sugerează evitarea înmatriculării sau vehiculele cu prețuri mult sub media pieței, care pot indica o construcție neconformă.

Cum văd românii mașinuțele electrice

Un eveniment tragic petrecut recent, în care au fost implicați ocupanții unei astfel de mașini, iar o femeie a murit după ce vehiculul electric a luat foc în București, a stârnit numeroase reacții în spațiul public.

Mulți români au încercat să răspundă la întrebarea cât de eficiente pot fi astfel de vehicule pentru deplasarea în orașe. Unii se declară atrași de costurile reduse de întreținere și de mobilitatea acestora. Alții le consideră inutile în zonele aglomerate.

„În epoca actuală, pentru ca ele să poată circula în siguranță, ar avea nevoie de banda lor. De aceea, în București, nu prea merge lumea pe bicicletă. Se văd plângerile constante privind confruntarea dintre bicicletă și mașină. Nu prea își au locul”, susține un localnic din Capitală, într-un mesaj pe Reddit.

Mini-mașinile nu sunt soluții adaptate traficului din București, crede altcineva.

„Riști să ajungi sub roțile vreunei autospeciale de gunoi sau ale unui camion care nu te vede la intersecție când virează și trece peste tine!”, afirmă acesta.

Un alt român susține că astfel de mașini au o autonomie prea mică pentru nevoile sale.

„Cu o astfel de mașină ajungi să stai cu teama că rămâi fără baterie. Am mașină electrică și vorbesc din experiență. Va trebui să o încarci zilnic acasă; la început nu va părea greu, dar în timp poate deveni enervant. În plus, dacă merge cu 25 km/h, este posibil să fii înjurat în trafic, pentru că mai mult vei încurca circulația. Iar prețul lor nu este mic pentru ce oferă”, afirmă acesta.

Altcineva crede că, deși pot fi avantajoase în privința parcării și reduc riscul amenzilor pentru depășirea vitezei legale, sunt prea fragile.

„Integritatea structurală este atât de redusă încât, la un impact minor chiar și cu un autoturism poți ajunge la spital cu leziuni serioase. Singurul loc unde le văd cu adevărat potrivite este în mediul rural”, afirmă acesta.