Analiză Firmele, sprijinite să angajeze victime ale violenței domestice. Psiholog: „Este un început de drum, dar integrarea cere suport emoțional pe termen lung”
0Guvernul a aprobat, în ședința din 5 septembrie, o hotărâre prin care angajatorii pot primi subvenții de 2.250 de lei pe lună dacă încadrează în muncă victime ale violenței domestice sau ale traficului de persoane, înregistrate ca șomeri.
Măsura vine alături de alte forme de sprijin: acces gratuit la programe de formare profesională, obligația de confidențialitate pentru angajatori privind statutul de victimă și posibilitatea ca subvenția să fie menținută chiar dacă încetează ordinul de protecție.
Ministerul Muncii transmite că noile reglementări creează „un cadru unitar și mai prietenos, menit să le ofere șansa unei vieți demne, prin muncă”.
„Un început de drum”
Pentru Laura Găvan, psiholog și fondatoarea proiectului Rescriem Povestea, această decizie reprezintă „în sfârșit, un punct bun la nivel legislativ”.
„Cu siguranță este un punct bun, pentru că în sfârșit avem la nivel legislativ ceva care seface pentru victime. Acel ceva vom vedea pe termen lung dacă este o susținere reală sau nu pentruacestea, însă cu siguranță este un punct de plecare. Împreună cu programele de formare profesională,cu aceste facilități pentru angajarea lor, este necesar, sigur, de susținere a acestora și din punct de vedere psihologic, prin accesarea de workshop-uri sau cursuri pentru dezvoltare personală și susținere din punct de vedere psihoterapeutic”, afirmă psihologul, pentru Adevărul.
Ea subliniază că doar spirjinul financiar, fără o perspectivă de viitor susținută pe termen lung, nu este nici pe departe suficient.
„O sumă de bani alocată poate să ajungă o perioadă, însă este acea zicală: dacă vrei să hrănești un om o zi, dă-i un pește, dacă vrei să se hrănească toată viața și să fie independent, învață-l să pescuiască”, a continuat Laura Găvan.
Trauma, o barieră invizibilă
Specialista atrage atenția că reintegrarea profesională nu poate fi privită doar prin prisma economică.
„În primul rând sunt persoane traumatizate, cu anxietate severă, persoane care au fost poate izolate mult timp social și nu mai știu să relaționeze cu alte persoane. Integrarea acestora este extrem de importantă. Fără susținere psihologică, nu este de ajuns”, explică psihologul.
În cazul traficului de persoane, impactul psihologic este unul „uriaș”.
„În funcție de durata abuzului și de violențele la care acestea au fost supuse, pot exista consecințe mai mari sau mai mici. Pregătirea profesională ajută victima să se familiarizeze cu domeniul de muncă, dar este nevoie și de sprijin psihoterapeutic constant”, spune Laura Găvan.
Locul de muncă potrivit
Întrebarea despre ce locuri de muncă ar fi potrivite pentru aceste persoane nu are un răspuns universal.
„Depinde de pregătirea fiecărei persoane. Factorii de stres pot fi multipli, dar cu siguranță nu va mai fi același impact ca atunci când au fost într-o relație violentă. În primul rând, vor fi în siguranță și atunci, în funcție de starea emoțională a fiecărei persoane, se pot găsi locuri de muncă potrivite. Dar este nevoie de o evaluare clinică psihologică pentru a vedea ce i se potrivește”, consideră Laura Găvan.
Confidențialitate și sprijin pe termen lung
Cât despre procesul de recuperare psihologică, nici acesta nu are o durată fixă. Adesea, presupune și colaborarea cu medicii psihiatri.
„În funcție de cât de afectată este persoana, de cele mai multe ori se lucrează în echipă cu medicul psihiatru. Pot exista insomnii, atacuri de panică, lipsă de concentrare, iar uneori este nevoie și de tratament medicamentos. Este un proces psihoterapeutic pe termen lung”, afirmă specialista.
Una dintre măsurile prevăzute de Guvern este obligația angajatorilor de a păstra confidențialitatea cu privire la statutul de victimă. Psihologul confirmă că această prevedere este esențială.
„Confidențialitatea este foarte importantă pentru că ne dorim să nu existe stigmat social. Dacă omul este arătat cu degetul, cu siguranță nu se va mai simți în siguranță. Grupurile de suport ar fi, din nou, foarte importante, chiar alcătuite din angajați care vin din medii similare”, spune Laura Găvan.
O șansă reală sau doar un pas simbolic?
Decizia Guvernului deschide calea unei posibile schimbări de mentalitate: angajarea victimelor nu doar ca act de solidaritate socială, ci ca parte a unei politici publice coerente. Însă, după cum susține și Laura Găvan, succesul nu va depinde doar de bani, ci de felul în care vor fi asigurate suportul psihologic, confidențialitatea și reintegrarea pe termen lung.
„Presupun că și firmele vor avea facilități și vor fi cointeresate să susțină aceste persoane. Ar fi un proiect din care beneficiază toată lumea, dacă este aplicat corespunzător împreună cu partea de suport emoțional”, a trasmis ea.
Cine este Laura Găvan
Laura Găvan este psiholog clinician, consilier pentru dezvoltare personală și psihoterapeut în formare în terapia cognitiv-comportamentală. A fondat proiectul Rescriem Povestea, prin care sprijină persoane aflate în situații vulnerabile să își recâștige echilibrul emoțional și să își construiască un nou parcurs de viață.