De ce a luat amploare în România fenomenul mamelor minore. „Uneori, au crezut într-un partener salvator”

România se află pe primul loc în Uniunea Europeană la numărul de mame minore. Specialiștii în sănătate și asistență social spun că de vină pentru această statistică sumbră sunt lipsa educației sanitare, sărăcia și problemele familiale. Soluțiile sunt, deocamdată, doar pe hârtie.

Conform statisticilor oficiale, România se află pe primul loc în Uniunea Europeană la fete care nasc sub 15 ani. Datele Institutului Național de Statistică arată că numai în 2022, în România, 687 de fete sub 15 ani au adus pe lume un copil. Aceleași statistici arată că opt din zece mame minore, din România, renunță la școală, iar patru din zece, nu monitorizează sarcina la un medic specialist.

Consecințele sunt multiple, de la copii născuți prematur, cu probleme grave de sănătate, abandon al nou-născutului, fără oportunități de angajare din cauza nivelului redus de studii, plus alte probleme de natură socială.

Specialiștii din nordul Moldovei, o zonă cu o incidență cunoscută în privința mamelor minore, spun că motivele pentru care acest fenomen a luat amploare sunt multiple.

„Este o problemă lipsa de educație”

În județul Botoșani, aproape anual, în jur de zece minore aduc pe lume un copil. Au fost și cazuri în care adolescente de numai 16 ani se aflau deja la a doua sarcină. Specialiștii în sănătate, dar și în asistență socială spun că una dintre cauze este lipsa de educație.

De obicei, mamele minore au crescut în familii dezorganizate, familii monoparentale sau în care interesul părinților pentru educația copilului este redus. Potrivit specialiștilor, este o problemă de lipsă de educație în primul rând, apoi comunicarea deficitară cu părinții și lipsa sprijinului familial.

„Multe dintre aceste tinere provin din familii monoparentale, în care nu prea există condiții sau sunt conflicte în familie”, spune Alina Gheorghiu, asistent social cu experiență și șef al Centrului Maternal.

Situația este confirmată și de medicul Carmen Zaboloteanu, șefa Secției de Neonatologie de la Maternitatea Botoșani și care anual are de-a face cu zeci de copii născuți de mame minore.

„O educație anterioară le-ar pregăti pentru acest lucru și ar lua această decizie informată, la momentul potrivit. Lucrul acesta lipsește foarte mult în scoala românească. Pregătirea tineretului pentru viață, pentru ce înseamnă să fii părinte”, precizează Carmen Zaboloteanu.

Sărăcia și dorința de a scăpa de un mediu ostil

Pe lângă lipsa de educație sexuală, multe mame minore ajung în acea situație din cauza lipsurilor materiale, dar, spun specialiștii în educație socială, și din dorința de a scăpa de necazurile de acasă.

Cele mai multe mame minore provin din mediul rural, din familii nevoiașe. Uneori, părinții au probleme cu viciile.

„Au fost cazuri în care au crezut în buna credință a unui partener salvator, care promitea că le va oferi o viață mai bună. Inițial, credeau că scapă de problemele de acasă, dar în cele din urmă nu era ceea ce-și imaginau”, precizează Alina Gheorghiu.

„Strică copiii! Învață cum să facă prostii”

Reprezentanții DSP Botoșani încearcă din răsputeri să introducă educația sexuală ca materie obligatorie în școală. În mediul rural, părerile sunt împărțite. Pe de o parte, sunt cei care sunt de acord cu așa ceva, dar nu de la o vârstă fragedă.

„Este bine să fie, dar de la 15-16 ani. Nu de la copii mici. Că ei habar nu au pe ce lume trăiesc apăi să le spună toate prostiile”, mărturisește o săteancă din zona Coșula.

Alți săteni însă nici nu vor să audă de educație sexuală.

„Strică copiii. Învață cum să facă prostii. Dacă tot le spui cum să facă, ce să facă, sunt tentați să încerce, nu? Să se roage mai bine la Dumnezeu”, spune o altă săteancă.