Cum se desfăşura procesiunea cu moaştele Sfintei Parascheva în anul 1944. Ocrotitoarea Moldovei a fost ascunsă de teama venirii bolşevicilor
0Pagina de Facebook Zestrea Neamului a publicat imagini de la procesiunea religioasă din anul 1944. Sfânta ocrotitoare a Moldovei a fost mutată de teama apropierii frontului bolşevic.
Iniţial, s-a dorit ca moaştele să fie depuse la Mănăstirea Turnu din Eparhia Râmnicului, la poalele Muntelui Cozia, unde se aflau spre adăpostire şi rămăşiţele pământeşti ale Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava.
Din motive de strategie probabil, până la urmă racla cu sfintele moaşte ale Cuvioasei a fost pusă la adăpost la Mănăstirea Samurcăşeşti – Ciorogârla, unde a stat de la 10 aprilie până la 27 octombrie 1944.
Probabil, după ce ierarhii vremii au tatonat situaţia politică-militară a momentului, s-a decis ca Sfânta să fie aşezată la Catedrala Patriarhală, lângă Sfântul Dimitrie. A fost adusă cu un autobuz special până la intrarea în Bucureşti, unde a fost pusă pe un afet de tun îmbrăcat în tricolor.
Sfânta a fost însoţită pe drumul spre Catedrală de o escortă militară şi un alai impresionant de preoţi, călugări şi credincioşi, în ciuda vremii ploioase.
La 13 noiembrie 1944, moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva au plecat spre Iaşi, unde au ajuns la 26 noiembrie, după ce racla a poposit spre închinare şi pe la mănastirile Văratec, Agapia şi Neamţ. În localităţile pe unde a trecut convoiul, ţaranii au ieşit cu flori pentru a o întâmpina pe Sfânta ocrotitoare a Moldovei.