Cum a ajuns comisarul european pentru agricultură să lucreze la o stână din România: „Trebuia să mulgem oile dimineața, să producem brânza”

Comisarul european pentru agricultură, Christophe Hansen, efectuează miercuri, 8 octombrie, prima sa vizită oficială în România, unde se va întâlni cu premierul Ilie Bolojan și va discuta cu fermieri și producători agricoli. În program sunt incluse vizite la o fermă din județul Buzău și la un proiect de irigații finanțat din fonduri europene.

Marți seară, la Strasbourg, Christophe Hansen a oferit un interviu în exclusivitate pentru PRO TV, în cadrul emisiunii EuRomânia, realizată de Camelia Donțu. Oficialul european a povestit cum a lucrat la o fermă de munte din România și despre mâncărurile care i-au rămas în memorie.

„Ei bine, este o țară uimitoare. Când eram mai tânăr, încă student, am avut ocazia să vin de mai multe ori în România. Și am lucrat la o fermă în munți. A fost o experiență foarte frumoasă. Este o agricultură diferită de cea pe care o știam de acasă. Cu multe oi, trebuia să mulgem oile dimineața, să producem brânza. A fost o experiență minunată, trebuia să protejăm oile de lupi. Era o agricultură foarte diferită de cea pe care o cunoșteam atunci”, a declarat Hansen.

Întrebat despre mâncărurile tradiționale, comisarul a spus: „Îmi amintesc de plăcintă și îmi amintesc de mici, și de multe legume foarte bune, ardei și castraveți, foarte proaspeți, direct din câmp. A fost o experiență minunată”.

Sprijin pentru fermele mici și pentru tinerii fermieri

Referindu-se la rolul României în agricultura europeană, Hansen a subliniat că propunerea sa de buget include „aproape 15 miliarde mai mult decât anul trecut”, cu instrumente menite să sprijine fermele mici și tinerii fermieri. „Reducem sarcina administrativă. Reducem controalele pentru fermele mici. Un alt punct important este sprijinul cuplat, de exemplu pentru animalele de reproducție o problemă în România, unde fermierii vor să treacă la producția de lapte, dar au nevoie de sprijin pentru a investi în animale”, a explicat comisarul.

Despre fermele mari, Hansen a subliniat că plafonarea plăților se aplică doar pe hectar, iar investițiile și măsurile de mediu rămân neplafonate. „Trebuie să privim global, lucrăm pentru ca fermele mici să fie mai bine sprijinite. Și când vorbim despre provocările pornirii unei noi ferme, este adesea accesul la teren. Iar de obicei, când cineva renunță, e probabil ca fermele mari să «înghită» pe cele mici, și am corectat puțin și acest lucru în propunerea noastră”, a adăugat el.

Agricultura rezilientă în fața schimbărilor climatice

În privința secetei și a fenomenelor climatice extreme, Hansen a explicat: „Investițiile vor fi o prioritate. Este important că nu le plafonăm, pentru că și fermele mari au nevoie de irigații. Trebuie să privim și către noi posibilități, de exemplu, culturi mai rezistente la secetă, care necesită mai puține pesticide. Trebuie, de asemenea, să investim în retenția apei în sol. Fermierii sunt primele victime ale schimbărilor climatice, dar și prima linie de apărare”.

El a precizat că Uniunea Europeană propune dublarea sumei rezervate pentru gestionarea crizelor agricole, astfel încât fermierii să fie sprijiniți mai eficient în caz de dezastre naturale.

Concurența și comerțul internațional

În ceea ce privește importurile din Ucraina și acordul Mercosur, Hansen a spus că „noua asociere cu Ucraina reduce cantitățile din măsurile autonome, iar acestea sunt condiționate de respectarea standardelor europene până în 2028. Dacă nu se respectă, concesiile pot fi retrase”.

Despre Mercosur, comisarul a menționat că este importantă o etichetare clară a originii produselor: „Consumatorii preferă produsele europene, deci trebuie să le evidențiem mai bine. Președinta Comisiei a anunțat o campanie pentru a cumpăra produse alimentare europene, cu un buget mai mare pentru promovare”.

Mesaj pentru fermierii români

La final, Christophe Hansen a transmis un mesaj fermierilor români: „Aștept cu nerăbdare să mă întâlnesc cu ei. Vreau să explic în detaliu propunerea. Știu că se plâng de complexitate și birocrație. Ce am pus acum pe masă este, probabil, cea mai simplă variantă de până acum, din punct de vedere administrativ. Trebuie să o explicăm, să lucrăm la ea și asta fac împreună cu fermierii. De aceea vin în România, pentru a discuta direct cu ei”.