Copiii din România cresc între lipsuri, abandon școlar și probleme de sănătate: 3 din 10 micuți trăiesc în sărăcie

Datele prezentate de Salvați Copiii și World Vision România ar trebui să le dea gândit guvernanţilor: peste un milion de copii trăiesc în risc de sărăcie, sute de mii au abandonat şcoala, iar mortalitatea infantilă a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii zece ani.

România are în prezent peste 3,6 milioane de copii, însă numărul lor continuă să scadă de la un an la altul. De exemplu, în anul 2025 s-au înregistrat 145.725 de nașteri, cel mai redus nivel din ultimele decenii, ceea ce arată un context social în care românii se gândesc de două ori atunci când decid să aducă pe lume un copil.

Trei din zece copii trăiesc în sărăcie

Dincolo de aceste cifre generale, rapoartele publicate de Salvați Copiii și World Vision România aduc în prim-plan o serie de probleme care apar constant în statistici și care, în multe cazuri, se regăsesc în aceeași familie sau în viața aceluiași copil.

Potrivit datelor Salvați Copiii, peste 1,16 milioane de copii, adică trei din zece, trăiesc în sărăcie sau excluziune socială, iar mulţi dintre părinţi abia fac faţă traiului de zi cu zi.

În acest context, chiar și alimentația devine o problemă, pentru că tot mai multe familii spun că nu îşi permit nici măcar o dată la două zile o masă cu carne, peşte sau proteine vegetale echivalente - de la 14,6% la 17,2% în cazul tuturor familiilor cu copii şi de la 19,5% la 25,9% în cazul familiilor monoparentale.

De asemenea, Salvați Copiii arată că aproape 60% dintre familiile aflate în programele organizației nu ar putea susține costurile școlii fără sprijin extern, procentul urcând chiar mai mult în cazul familiilor aflate în sărăcie severă, unde ajunge aproape de 90%.

Pentru copii, acest lucru nu înseamnă doar lipsa unor resurse de bază, ci și absența de la activități care fac parte din experiența școlii, cum sunt excursiile sau taberele, la care aproape jumătate dintre copiii afectați de sărăcie nu participă.

Aceste probleme apar încă din primii ani de viață, pentru că România rămâne statul din Uniunea Europeană cu cea mai redusă participare la educația timpurie, iar aceste diferențe se amplifică pe măsură ce peste 425.000 de copii și adolescenți cu vârste între 7 și 17 ani au ajuns să nu mai fie în sistemul de învățământ.

Cel mai mare număr de mame minore

Deşi numărul total al naşterilor din ţara noastră reprezintă doar 4% din naşterile la nivel EU (4,04%), România are o contribuţie în plan european de şase ori mai mare în cazul naşterilor la minore (26,19%) şi de peste 10 ori mai mare în cazul naşterilor la fete sub 15 ani (41,39%).

Datele din 2024 arată că 5.815 copii s-au născut din mame minore, dintre care 496 au fost născuți de fete sub 15 ani, iar în unele situații nu este vorba despre primul copil, aproape unul din cinci copii născuți din mame minore având deja frați mai mari, ceea ce arată că fenomenul persistă în anumite comunități.

A crescut numărul morţilor infantile

După mai mulți ani de scădere, mortalitatea infantilă a crescut în 2024 la 6,6 decese la mia de copii născuți vii, cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu, în timp ce acoperirea vaccinală continuă să scadă, iar pentru prima doză a vaccinului ROR rata a ajuns la 47,4%.

Diferențele dintre județe în ceea ce priveşte vaccinarea sunt semnificative, cu valori care depășesc 70% în unele zone, dar coboară sub 30% în altele, ceea ce arată o evoluție neuniformă la nivel național.

Problemele emoționale, tot mai prezente în discuțiile cu adolescenții

Problemele care ţin de starea emoțională a copiilor snt şi ele la fel de serioase şi din ce în mai mulţi adolescenţi se plâng de presiuni din toate direcţiile: şi de acasă, şi de la şcoală, şi din mediul social.

Anxietatea în rândul adolescenţilor este o problemă la ordinea zilei. Din păcate, nu este vorba de o singură poveste care se repetă, ci de multe povești diferite care, în final, duc cam la aceeaşi concluzie, potrivit unui sondaj recent al World Vision

Unii copii vin după perioade lungi de tensiune acasă, alții întâmpină probleme la şcoală, unde presiunea notelor și teama de a nu rămâne în urmă se adună în timp, fără să pară la început ceva grav. Mai sunt și cei care își petrec cea mai mare parte din zi pe internet, iar diferența dintre ce trăiesc acolo și ce trăiesc în realitate devine greu de gestionat.

Din toate direcțiile astea, ajung să se adune aceleași stări: neliniște, oboseală, dificultatea de a se concentra, uneori pur și simplu senzația că nu mai fac față ritmului. Nu neapărat ca niște etichete medicale, ci ca felul în care își descriu pur și simplu zilele.

Mulți dintre adolescenţi spun că nu prea au cu cine discuta lucrurile care îi apasă, sau că, atunci când o fac, nu simt că sunt înțeleși pe deplin. Astfel, aproape un sfert dintre adolescenţii din sondajul realizat de World Vision România spun că adulţii îi ascultă rar sau aproape niciodată, iar 30,8% consideră că problemele emoţionale şi anxietatea reprezintă cea mai mare problemă pentru adolescenţii din România. Presiunea şcolii (20,2%) şi dependenţa de telefon şi social media (18,1%) completează topul problemelor identificate de tineri.

Datele fac parte dintr-un sondaj realizat de World Vision România în rândul a 613 adolescenţi (15-18 ani) majoritatea din mediul rural, beneficiari ai programelor organizaţiei. Studiul nu este reprezentativ la nivel naţional, însă surprinde preocupările şi starea emoţională a copiilor şi adolescenţilor din comunităţi vulnerabile.

În ceea ce priveşte întrebarea ce îi face fericiţi, aceştia au menţionat, în ordine, timpul petrecut cu familia (40,3%) şi timpul petrecut cu prietenii (31,6%), hobby-urile (12,4%), telefonul, social media şi jocurile (6,2%) şi reuşitele şcolare (5,2%).

Ce ar vrea să schimbe adolescenţii

Rezultatele sondajelor arată că mulți adolescenți simt că lucrurile din jurul lor nu funcționează aşa cum şi-ar dori. La întrebarea ce ar schimba dacă ar putea face acest lucru, răspunsurile lor au fost:

* 26,8% dintre respondenţi spun că ar reduce presiunea şcolară

* 24,8% vor mai multe oportunităţi pentru viitor

* 23,8% cer mai mult sprijin emoţional

* 8,8% îşi doresc mai multe activităţi şi spaţii pentru tineri

* 7,7% spun că ar vrea mai mult timp petrecut în familie

* 6,9% îşi doresc mai puţin bullying.

„Copiii şi adolescenţii ne spun tot mai clar că nu vor doar să fie protejaţi, ci şi ascultaţi. Ei percep frecvent că şcoala, familia şi instituţiile comunică unilateral, fără participare reală din partea lor, iar această ruptură dintre generaţii poate duce la scăderea încrederii în instituţii, accentuată într-o lume dominată de presiune digitală, dezinformare şi expunere constantă online. De aceea, politicile publice şi programele dedicate adolescenţilor trebuie să pună accent pe sănătatea mintală, sprijin emoţional, combaterea bullying-ului online şi offline, participarea reală a copiilor şi o educaţie mai flexibilă, orientată spre competenţe şi dezvoltare personală”, a declarat Mihaela Nabăr, director executiv World Vision România.