Casa Poporului, simbol al epocii Ceaușescu, ar putea rămâne fără gard în cadrul unui proiect urban ambițios. „Generează o atmosferă ostilă”

Consiliul General al Municipiului București urmează să decidă joi, 29 ianuarie, soarta gardului care înconjoară Palatul Parlamentului (Casa Poporului). Proiectul de regenerare urbană vizează transformarea zonei fostului cartier Uranus și crearea unor spații publice deschise și accesibile pietonilor.

Proiectul prevede crearea unor spații de agrement interconectate, promenadă urbană, recuperarea și conservarea zonelor verzi și optimizarea circulației în zonă.

„Întregul spațiu este dominat în prezent de clădirea Palatului Parlamentului, a doua cea mai mare clădire din lume. Terenul adiacent este delimitat printr-o împrejmuire de tip gard, care separă spațiul public urban de cel (tot public) ce aparține Palatului Parlamentului. Curtea Palatului Parlamentului se percepe ca o barieră la nivelul orașului și nu permite o traversare rapidă a zonei. Totodată, gardul de la Palatul Parlamentului ce limiteaza accesul pietonilor, generează o atmosferă ostilă”, se arată în referatul de aprobare.

Pentru implementarea proiectului este necesară semnarea unui protocol între Primăria Capitalei, Guvernul României, Camera Deputaților, Senat, Metrorex și Patriarhia Română. 

Referatul de aprobare subliniază că scopul proiectului este „reintegrarea și restructurarea țesutului urban prin crearea spațiilor publice funcționale și atractive, eficientizarea sistemului de circulație în zona centrală prin prioritizarea formelor sustenabile și alternative de circulație, promovarea unei dezvoltări durabile, integrate, cu accent pe calitatea vieții și accesibilitate urbană”.

Proiectul atrage atenția asupra problemelor de mobilitate: traficul pietonal este redus, iar cel rutier foarte intens. „Această zonă este foarte importantă deoarece ea ar realiza legătura Nord – Sud la nivelul central al Bucureștiului. Lipsa acestei legături duce la distanțe foarte mari de parcurs, chiar descurajante pentru pietonii ce trebuie să ajungă din centrul Bucureștiului în zona Rahova – Uranus”, se arată în document.

Decizia finală privind proiectul de regenerare urbană și demolarea gardului Palatului Parlamentului urmează să fie luată în ședința de joi, 29 ianuarie, a Consiliului General al Municipiului București.

Planurile pentru realizarea „Casei Republicii și Bulevardului Victoria Socialismului” au fost elaborate la începutul anilor 80, după ce cutremurul din 1977 a făcut peste 1.400 de victime și a devastat Capitala.

Lucrările la ansamblul urban au început în 1984, pe terenul rămas în urma demolării cartierului Uranus, iar regimul comunist le-a prezentat ca fiind un plan măreț de a moderniza centrul celui mai important oraș din România. Nicolae Ceaușescu a dat startul lucrărilor și și-a atribuit meritele proiectului.

În anii ‘80, peste 100.000 de oameni au ajuns pe șantierele Casei Poporului și ale actualului Bulevard al Unirii, iar demolările care au precedat lucrările la acestea s-au extins pe o suprafață de 4,5 kilometri lungime și doi killometri lățime, a cinea parte din suprafața de la acea vreme a capitalei.

„Au fost distruse 20 de biserici, opt au fost translatate, 10.000 de locuinţe au fost demolate, iar peste 57.000 de familii au fost evacuate. Au fost demolate: Mănăstirea Văcăreşti, Dealul sacru pentru istoria Bucureştiului de la Mihai Vodă, Spitalul Brâncovenesc, primul institut medico-legal din lume, Hala Unirii, Opereta din Piaţa Senatului, Arsenalul Armatei şi Muzeul Militar Central”, arată Centrul Internațional de Conferințe - Palatul Parlamentului.