Bucureștiul de poveste. Cum au transformat antreprenorii fațadele istorice în cele mai frumoase atracții ale iernii

Bucureștiul a intrat într-o nouă etapă în ceea ce privește decorațiunile de Crăciun, dictată în principal de inițiativa privată și mai puțin de primării. Multe eestaurante, hoteluri și clădiri de evenimente din zonele istorice au devenit puncte de atracție în această perioadă a anului datorită decorațiunilor de sărbători tot mai elaborate. Ana Rubeli, fondatoarea Asociației Culturale „Aici a Stat” și un promotor activ al patrimoniului, analizează pentru „Adevărul” acest fenomen. Ea vede în „machiajul” festiv o oportunitate de a aduce istoria orașului în atenția publicului larg, dar avertizează asupra pericolului de a ascunde problemele structurale sub ghirlande luminoase.

Anul 2025 confirmă o tendință clară. Antreprenorii din zona HORECA și proprietarii de clădiri istorice investesc sume considerabile pentru a crea o atmosferă de basm. De la Casa Mița Biciclista din Piața Amzei, până la hotelurile de lux din Centrul Vechi precum Marmorosch sau Corinthia, fațadele au devenit adevărate atracții turistice datorită decorațiunilor pentru sărbătorile de iarnă. Însă, dincolo de impactul pe rețelele sociale, acest fenomen are un efect secundar benefic asupra memoriei orașului.

Ornamentele ca factor de atracție culturală

Ana Rubeli, fondatoarea Asociației Culturale „Aici a Stat” și o voce activă în promovarea patrimoniului bucureștean, consideră că aceste intervenții estetice, chiar și temporare, aduc un câștig spațiului public. În opinia sa, orice metodă care îi face pe trecători să ridice privirea din pământ și să admire arhitectura este binevenită.

„Sunt câteva clădiri care arată mult mai bine și sunt puse bine în valoare de aceste ornamente și, cu siguranță, devin subiect de discuție pentru publicul bucureștean. Cred că e important să găsim diverse metode de a atrage publicul în jurul clădirilor istorice și, dacă ornamentele de Crăciun devin un factor de atracție, eu sunt de acord cu el”, explică Ana Rubeli pentru „Adevărul”.

Ea subliniază că dialogul cultural are doar de câștigat atunci când se concentrează pe istorie și arhitectură, în detrimentul altor subiecte controversate care domină agenda publică.

De la opulență la rafinament

Dacă în anii trecuți competiția părea să fie pentru cel mai încărcat decor, Ana Rubeli observă o maturizare a stilului la clădirile-fanion ale Capitalei. Opulența stridentă începe să lase loc unor concepte ceva mai subtile.

„Aici am observat, într-adevăr, anul acesta o încărcare mult mai amplă față de alți ani. Au fost câteva clădiri care au anticipat un pic trendul bucureștean și care, anul acesta, au devenit mai lejer decorate”, remarcă Ana Rubeli.

Ea oferă exemplul Casei Mița Biciclista, care a renunțat la decorurile masive din trecut pentru un ton neutru, centrat pe simbolul stelei. De asemenea, Hotelul Marmorosch a adoptat o linie mai discretă, înlocuind elementele figurative excesive cu decorațiuni cristaline.

„Mița Biciclista a fost extrem de încărcată de-a lungul anilor, iar anul acesta a abordat un ton mai neutru, utilizând simbolul stelei sau, în fine, al magilor, Stelei care ghidează magii. Corinthia continuă tradiția de anul trecut, cu o fațadă bogat decorată. Anul acesta, apartamentele de pe colț sunt decorate ca un fel de cortină. Marmorosch mi se pare că, din nou, a devenit un pic mai discret. Deci vedem că, anii trecuți, au fost foarte încărcate acele două clădiri-fanion, cum ar fi Mița Biciclista și Marmorosch, iar anul acesta, din nou, parcă un pic mai discret”, a afirmat fondatoarea Asociației „Aici a Stat”.

Pericolul „machiajului” peste fisuri

Totuși, entuziasmul pentru luminițe nu trebuie să ne orbească în fața realității. Fondatoarea „Aici a Stat” trage un semnal de alarmă important. Decorul festiv nu are voie să mascheze degradarea structurală. Într-un oraș cu risc seismic ridicat, prioritatea trebuie să rămână consolidarea, nu cosmetizarea.

„Cred că avem probleme mult mai mari legate de riscul seismic sau de structura clădirilor sau de renovările incorecte (...) Nu sunt de acord ca ornamentele de Crăciun să ascundă probleme structurale majore ale clădirii. Acolo am o mare, mare problemă”, afirmă ferm Ana Rubeli.

Deși nu susține o reglementare strictă a decorațiunilor de Crăciun, pe care o consideră o problemă secundară față de haosul cromatic al fațadelor permanente (termopane, materiale improprii), ea sugerează necesitatea unor ghiduri de bune practici.

„Este clar că este o modă pe care noi o urmăm la distanța de unu, doi, trei ani, atât în ceea ce privește utilizarea plasticului, a culorilor țipătoare, a elementelor strălucitoare și ieșite din comun. Cred că fiecare proprietar poate să decidă pentru el, dar cred că trebuie să fie ghidați de anumite ghiduri de bune practici, atât în ceea ce privește restaurările corecte și desenele de Crăciun, dar mai puțin”, afirmă Ana Rubeli.

Bucureștiul, destinație de Crăciun? Mai avem de așteptat

În ciuda efervescenței vizuale, Capitala nu a devenit încă o destinație consacrată de city-break pentru sărbătorile de iarnă, așa cum sunt Viena sau, mai nou, Craiova. Potrivit Anei Rubeli, agențiile de turism sesizează o liniștire a vizitatorilor în această perioadă în București, turiștii preferând zonele tradiționale precum Bucovina sau Maramureș.

„Știu că este deja o destinație de city break, dar nu neapărat pentru sărbătorile de Crăciun. Cred că mai avem o bună cale de parcurs până să ajungem acolo. Am cunoștințe care au agenții de turism și care sesizează o liniștire a turismului în această perioadă în București. Avem zone precum Bucovina, Maramureșul, care iau un pic avans față de București, însă cu câteva eforturi concentrate, dar nu doar din zona privată sau a ONG-urilor care decorează o fațadă, ci printr-un efort public-privat, cred că ar fi cel mai util”, a subliniat Ana Rubeli.