Avocatul Poporului nu e de acord cu scăderea vârstei răspunderii penale la 12 ani pentru omor. Motivul invocat: crimele șocante, dar izolate, nu justifică măsura

Avocatul Poporului critică propunerea de reducere a vârstei răspunderii penale la 12 ani pentru omor, subliniind că măsura nu este justificată psihologic, social sau statistic și că intervenția statului trebuie să vizeze prevenția, nu pedeapsa.

Avocatul Poporului a transmis Ministerului Justiției un punct de vedere ferm împotriva proiectului legislativ care prevede reducerea vârstei de răspundere penală de la 14 la 12 ani în cazul omorului. Instituția consideră că o astfel de modificare nu este justificată și că poate avea efecte negative pe termen lung asupra dezvoltării copiilor și asupra întregului sistem de justiție juvenilă.

Propunerea legislativă a fost inițiată de deputatul neafiliat Alexandru-Ștefan Băișanu și prevede că minorii cu vârste între 12 și 14 ani ar putea fi trași la răspundere penală pentru omor, doar dacă există dovezi că au acționat cu discernământ, respectiv că înțeleg natura faptei și consecințele acesteia.

Crima de la Cenei şi răspunderea penală

Aceste dezbateri vin pe fondul unui caz șocant, care a zguduit întreaga țară: crima de la Cenei, unde un adolescent de 15 ani a fost ucis de trei minori cu vârste între 13 și 15 ani.

Planificarea și cruzimea faptei au provocat indignare publică, mai ales după ce s-a aflat că băiatul de 13 ani care l-a ademenit la el acasă pe băiatul ucis şi a participat la crimă nu poate răspunde penal pentru implicarea sa din cauza vârstei.

Cazul a generat rapid și o petiție online semnată de mii de persoane, care solicită scăderea vârstei la care un minor poate fi tras la răspundere penală.

Inițiatorii proiectului argumentează că, în cazul unor fapte extrem de grave precum omorul, statul trebuie să poată interveni și penal chiar dacă autorul are sub 14 ani.

În expunerea de motive, aceștia menționează și exemple internaționale: în Marea Britanie, Elveția sau Australia, limita de vârstă pentru răspunderea penală este de 10 ani; în Turcia, Olanda și Grecia, de 12 ani; iar în Pakistan și Nigeria, chiar de la 7 ani.

Potrivit inițiatorilor, reducerea vârstei ar permite un răspuns mai ferm în cazuri excepționale, unde faptele sunt deosebit de grave.

Ce spune legea în vigoare

În România, legea face distincție între vârstele minorilor și capacitatea lor de discernământ:

* Copiii sub 14 ani nu răspund penal.

* Minori între 14 și 16 ani răspund penal doar dacă se dovedește că au discernământ.

* Minori peste 16 ani răspund penal conform regulilor generale, cu regim special pentru minori.

Proiectul de lege în dezbatere ar coborî acest prag la 12 ani, însă doar pentru infracțiunea de omor și doar după o evaluare psihologică și psihiatrică care să ateste că minorul a avut discernământ.

Argumentele Avocatului Poporului

Avocatul Poporului respinge modificarea, motivând că dezvoltarea psihică și emoțională a copilului nu este completă la 12-13 ani și că, în acelaşi timp, capacitatea de a înțelege pe deplin gravitatea unei fapte precum omorul și consecințele legale ale acesteia este insuficient dezvoltată.

De asemenea, consideră că reacția statului trebuie să fie de protecție și intervenție socială, nu de pedeapsă penală. În practică, acest lucru înseamnă consiliere psihologică, sprijin pentru familie, supraveghere și măsuri educative, nu trimiterea copilului în fața instanței penale.

Instituția avertizează că implicarea într-un proces penal sau chiar încarcerarea poate duce la stigmatizare, etichetarea copilului ca „infractor”, afectându-i șansele de reintegrare socială. Studiile de specialitate arată că intervenția penală timpurie nu reduce neapărat comportamentele violente, ba în unele cazuri le poate amplifica. În schimb, măsurile educative și de protecție au o rată mai bună de succes în prevenirea repetării faptelor.

Un alt aspect invocat este contextul social al minorilor care comit infracțiuni: mulți provin din medii vulnerabile, din familii dezorganizate sau monoparentale, cu părinți plecați la muncă în străinătate, copii care au abandonat școala sau nu sunt supravegheați corespunzător.

Avocatul Poporului subliniază că problema nu este lipsa pedepsei, ci absența unor servicii sociale bine finanțate și eficiente, iar soluția reală este prevenția: sprijin pentru familii, intervenție timpurie, consiliere, implicarea școlii și a specialiștilor.

Date statistice

Analiza instituției arată că în perioada 2023–2026 au fost doar două cazuri de omor implicând minori sub 14 ani, într-un context de aproximativ trei milioane de copii între 0 și 14 ani în România.

Deși aceste cazuri sunt extrem de grave și șocante, Avocatul Poporului consideră că nu reprezintă un fenomen generalizat care să justifice schimbarea legii pentru toți copiii din această categorie şi avertizează împotriva adoptării unor legi sub presiunea emoțiilor generate de mediatizarea intensă a unor cazuri izolate.

Poziția Ministerului Justiției

În acest context, ministrul Justiţiei a ţinut să precizeze că ministerul pe care îl conduce nu a inițiat un proiect de lege privind modificarea vârstei răspunderii penale a minorilor. În prezent, tema este analizată în cadrul unui grup de lucru, care consultă instituții, autorități, profesioniști ai dreptului și reprezentanți ai societății civile. Concluziile acestui grup ar putea sta la baza unei eventuale inițiative legislative.